HOTARARE nr. 155 din 23 februarie 2011
pentru
aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic, diagnostic functional si
de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele
I, II si III de invaliditate
EMITENT: GUVERNUL
PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL nr. 224 din 31 martie 2011
Data intrarii
in vigoare : 31 martie 2011
In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 70 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare,
Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
ART. 1
Se
aproba criteriile si normele de diagnostic clinic, diagnostic functional si de
evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se face incadrarea in gradele I,
II si III de invaliditate, prevazute in anexa*) care face parte integranta din
prezenta hotarare.
-----
*) Anexa se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 224 bis, care se poate achizitiona
de la Centrul pentru relatii cu publicul al Regiei Autonome "Monitorul Oficial",
Bucuresti, sos. Panduri nr. 1.
ART. 2
La
data intrarii in vigoare a prezentei hotarari se abroga Hotararea Guvernului nr.
400/2001 pentru aprobarea criteriilor si normelor de diagnostic clinic,
diagnostic functional si de evaluare a capacitatii de munca pe baza carora se
face incadrarea in gradele I, II si III de invaliditate, publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 251 din 16 mai 2001.
PRIM-MINISTRU
EMIL BOC
Contrasemneaza:
Ministrul muncii,
familiei
si protectiei
sociale,
Ioan Nelu Botis
Ministrul
sanatatii,
Cseke Attila
Bucuresti, 23 februarie
2011.
Nr. 155.
ANEXA
INTRODUCERE
Expertiza medicala a capacitatii
de munca este o forma de asistenta medico-sociala care evalueaza, prin metode si
tehnici specifice, capacitatea de munca a persoanelor cu diferite tulburari
morfologice si functionale, in vederea prestatiilor de asigurari sociale
(medicina de asigurari sociale).
Demersurile specifice
acestei activitati sunt centrate pe profilaxia invaliditatii si pe recuperarea
capacitatii de munca, cu finalitate in reinsertia socio-profesionala a
asiguratilor afectati prin boli sau accidente.
Particularitatile de ordin medical si socio-profesional care intervin frecvent
in evaluare fac uneori greu de aplicat standarde foarte precis definite. In
acest sens, medicului expert al asigurarilor sociale, care realizeaza evaluarea,
i se permite o anumita distantare fata de baremele stabilite, fara a incalca
insa principiile si spiritul acestora. In aceste situatii, se impune expunerea
cu claritate a motivelor care au condus la abordarea individualizata a
cazului.
(1) Diagnosticul functional se bazeaza pe
elemente clinice si pe rezultatele investigatiilor de laborator. Exprima
severitatea tulburarilor functionale si mecanismele prin care acestea se produc.
Permite evaluarea restantului functional si a mecanismelor functionale care pot
interveni compensator.
(2) Deficienta functionala este
consecinta unor tulburari morfologice sau functionale variate (boli, accidente,
anomalii genetice); este cuantificabila prin evaluari clinice si functionale
standard si se regaseste in formularea diagnosticului functional. Se coreleaza
cu incapacitatea adaptativa si cu gradul de invaliditate.
(3) Incapacitatea adaptativa este generata de tulburari morfologice si
functionale diverse si exprima limitele persoanei in efortul de a se adapta la
mediul natural si social. Se exprima procentual in cadrul unui sistem
cuantificat din capacitatea adaptativa normala.
(4)
Capacitatea de munca se defineste prin posibilitatea desfasurarii unei
activitati organizate, prin care persoana isi asigura intretinerea sa si a
familiei. Capacitatea de munca se exprima ca un raport intre posibilitatile
biologice individuale (evaluate strict din punct de vedere medical) si
solicitarea profesionala (ca element medico-social). Este determinata de
abilitatile fizice si intelectuale, determinate genetic, si de nivelul de
integrare socio-profesionala, care tine de pregatire si de
experienta.
(5) Invaliditatea este o notiune
medico-juridica care exprima statutul particular al unei persoane asigurate in
sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, care
beneficiaza de drepturi conform legii.
Invaliditatea este cuantificata
in raport cu posibilitatea desfasurarii activitatilor legate de viata cotidiana
si/sau profesionala, astfel:
1. invaliditate de gradul I,
caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de
autoservire (autoingrijire, activitati gospodaresti etc.), necesitand asistenta
permanenta din partea altei persoane;
2. invaliditate de
gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, dar cu
conservarea capacitatii de autoservire (autoingrijire, activitati gospodaresti
etc.);
3. invaliditate de gradul III, caracterizata prin
pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, acest statut fiind
compatibil cu prestarea unei activitati profesionale cu program redus si in
conditii adecvate de solicitare.
Relatia "deficienta functionala - inacapacitate adaptativa - grad de invaliditate" este reprezentata pe o scala negativa, care exprima pierderea functionala cu repercusiuni asupra indeplinirii rolului adecvat conform varstei, gradului de instruire si factorilor socio-culturali existenti.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Diagnosticul functional¦Incapacitatea adaptativa ¦ Gradul de invaliditate
¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Fara
deficienta
¦
0-19% ¦nu determina
invaliditate¦
¦functionala
¦
¦
¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta
usoara
¦
20-49% ¦nu determina
invaliditate¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta
medie
¦
50-69%
¦
III
¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta
accentuata ¦
70-89%
¦
II
¦
+------------------------+-------------------------+-------------------------¦
¦Deficienta
grava
¦
90-100%
¦
I
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
* fara deficienta functionala
(incapacitatea adaptativa 0-19%) - exprima limitele largi ale
normalului:
* deficienta usoara (incapacitatea adaptativa
20-49%) - afecteaza nesemnificativ activitatile cotidiene si profesionale; pot
aparea contraindicatii privind activitatea profesionala/recomandari privind
schimbarea locului de munca; capacitatea de munca este
pastrata;
* deficienta medie (incapacitatea adaptativa
50-69%) - limiteaza capacitatea adaptativa la mediul profesional in privinta
programului sau a locului de munca; capacitatea de munca este redusa cu cel
putin jumatate fata de standard;
* deficienta accentuata
(incapacitatea adaptativa 70-90%) - impiedica desfasurarea unei activitati
profesionale in sistemul organizat de munca; capacitatea de munca este pierduta
in totalitate;
* deficienta grava (incapacitatea
adaptativa 90-100%) - pierde, pe langa capacitatea de munca, si pe cea de
autoservire.
(6) in evaluarea capacitatii de
munca se va avea in vedere tratamentul complex (farmacologic activ, chirurgical,
recuperator etc.) si efectele acestuia.
(7) Criteriile de
diagnostic functional, incapacitate adaptativa si de evaluare a capacitatii de
munca sunt reactualizate si imbunatatite periodic, pentru a fi aliniate la
eventualele precizari si reglementari in domeniul medical care apar pe
parcurs.
(8) Pentru bolile rare, pentru care nu exista
criterii specifice de apreciere a deficientei functionale si a capacitatii de
munca, se vor urmari elementele clinice, evolutia, complicatiile si deficienta
functionala determinata, aplicandu-se criteriile existente.
1. AFECTIUNI ALE APARATULUI CARDIOVASCULAR
CRITERII DE DIAGNOSTIC FUNCTIONAL SI DE EVALUARE
A
CAPACITATII DE MUNCA IN BOALA CARDIACA ISCHEMICA (BCI)
In boala cardiaca ischemica, deficienta functionala se stabileste in functie de:
1. Simptome: caracterul durerii
toracice, frecventa crizelor anginoase si nivelul de efort la care apar,
raspunsul la tratamentul specific, prezenta si complexitatea aritmiilor,
prezenta semnelor de insuficienta cardiaca.
2. Severitatea
ischemiei miocardice/stenozelor coronariene apreciate prin: EKG, TEF, ecografie
cardiaca si coronarografie.
3. Severitatea disfunctiei
sistolice a ventriculului stang: ecografic.
Criterii de evaluare a
deficientei functionale, IA, a capacitatii de munca in BCI
stabila
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦Deficienta functionala ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de
¦
¦Forma
clinica¦
¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Angina
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦pectorala
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦stabila ¦- crizele
anginoase
¦
¦
¦
¦
¦(AP) ¦apar numai la
efort
¦
¦
¦
¦
¦
¦fizic de intensitate
¦
¦
¦
¦
¦
¦foarte mare (eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦exhaustive > 8 METs
¦
¦
¦
¦
¦
¦- cedeaza prompt la
NTG¦
¦
¦
¦
¦
¦sau
repaus
¦
¦
¦
¦
¦
¦- fara simptome
¦
¦
¦
¦
¦
¦anginoase si
modificari¦
¦
¦
¦
¦
¦electrice (EKG)
¦
¦
¦
¦
¦
¦interaccesual
¦
¦
¦
¦
¦
¦- functie sistolica VS
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala (FE > 55%)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP
clasa I ¦Deficienta functionala ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦- crizele anginoase
¦
¦
¦
¦
¦
¦apar la eforturi
fizice¦
¦
¦
¦
¦
¦mari (7-8 METs)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- cedeaza rapid la
¦
¦
¦
¦
¦
¦administrarea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦nitrocompusi si la
¦
¦
¦
¦
¦
¦repaus
¦
¦
¦
¦
¦
¦- fara simptome
¦
¦
¦
¦
¦
¦anginoase sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari electrice
¦
¦
¦
¦
¦
¦(EKG) interaccesuale
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS usoara (FE =
54-45%)¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHAI
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP
clasa II ¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦ Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦- crizele anginoase
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦apar la eforturi mari
¦
¦
¦
¦
¦
¦si medii (5-6 METs)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- cedeaza usor la
¦
¦
¦
¦
¦
¦repaus si la
¦
¦
¦
¦
¦
¦administrarea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦nitrocompusi
¦
¦
¦
¦
¦
¦- modificari
minoreEKG*¦
¦
¦
¦
¦
¦- TEF*** releva
¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari electrice
cu¦
¦
¦
¦
¦
¦pattern ischemic la o
¦
¦
¦
¦
¦
¦intensitate > de 80%
¦
¦
¦
¦
¦
¦din nivelul maxim
¦
¦
¦
¦
¦
¦teoretic individual
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦moderata (FE = 44-40%)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP
clasa III ¦Deficienta functionala ¦ 70-89%
¦Pierduta in¦ Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦- crizele anginoase
¦
¦
¦
¦
¦
¦apar la eforturi de
¦
¦
¦
¦
¦
¦intensitate mica,
¦
¦
¦
¦
¦
¦uneori si in repaus
¦
¦
¦
¦
¦
¦3-4
METs)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- cedeaza greu la
¦
¦
¦
¦
¦
¦administrarea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦nitrocompusi
¦
¦
¦
¦
¦
¦- modificari
importante¦
¦
¦
¦
¦
¦EKG** accesuale si
¦
¦
¦
¦
¦
¦interaccesuale
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS moderata
¦
¦
¦
¦
¦
¦FE = 39-30%)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca NYHA III
¦
¦
¦
¦
¦
¦- toleranta mica la
¦
¦
¦
¦
¦
¦efort - permite
¦
¦
¦
¦
¦
¦activitatea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoingrijire
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦AP
clasa IV ¦Deficienta functionala ¦ 90-100%
¦Capacitate ¦ Gradul I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦- crizele anginoase
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦apar in repaus
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦(1-2 METs) si sunt
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦obiectivate de
¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari EKG**
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦grava VS(FE < 30%)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca NYHA IV
¦
¦
¦
¦
¦
¦- bolnavii isi pierd
¦
¦
¦
¦
¦
¦capacitatea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoingrijire
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
INFARCTUL MIOCARDIC
Pentru bolnavii cu IM vechi, deficienta functionala se stabileste in functie de: extinderea zonei de necroza, severitatea disfunctiei sistolice a VS, complexitatea tulburarilor de ritm si de conducere asociate, intensitatea simptomelor reziduale - toleranta la efort, eficacitatea tratamentului.
Tabelul de mai jos reda
criteriile de apreciere a deficientei functionale, IA si a capacitatii de munca
in IM
vechi.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦Deficienta functionala ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de
¦
¦Forma
clinica¦
¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Infarctul
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦miocardic
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦vechi ¦- bolnav
asimptomatic
¦
¦
¦
¦
¦(Fara supra- ¦sau cu simptomatologia
¦
¦
¦
¦
¦denivelare de¦dureroasa (angina
¦
¦
¦
¦
¦ST, fara unda¦pectorala), care apare
¦
¦
¦
¦
¦Q sau cu su- ¦la eforturi fizice
mari¦
¦
¦
¦
¦pradenivelare¦(7-8METs)
¦
¦
¦
¦
¦de ST, cu ¦- EKG releva sechela
¦
¦
¦
¦
¦unda Q) ¦electrica a IM
fara
¦
¦
¦
¦
¦
¦alte modificari.
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctia sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦usoara VS (FE =
45-54%)¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
I
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦- bolnavul prezinta la
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦eforturi mari/medii
¦
¦
¦
¦
¦
¦(5-6METs) dureri
¦
¦
¦
¦
¦
¦anginoase, dispnee,
¦
¦
¦
¦
¦
¦palpitatii
¦
¦
¦
¦
¦
¦- EKG de repaus releva
¦
¦
¦
¦
¦
¦sechela electrica de
IM¦
¦
¦
¦
¦
¦si posibile modificari
¦
¦
¦
¦
¦
¦minore* de faza
¦
¦
¦
¦
¦
¦terminala, posibile
¦
¦
¦
¦
¦
¦aritmii benigne
¦
¦
¦
¦
¦
¦- TEF*** obiectiveaza
¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari electrice
cu¦
¦
¦
¦
¦
¦pattern ischemic la o
¦
¦
¦
¦
¦
¦intensitate > 80% din
¦
¦
¦
¦
¦
¦efortul teoretic maxim
¦
¦
¦
¦
¦
¦individual
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦moderata (FE =
44-40%),¦
¦
¦
¦
¦
¦eventual HVS
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦- bolnavii prezinta
¦
¦
¦
¦
¦
¦dureri anginoase la
¦
¦
¦
¦
¦
¦eforturi mici sau
medii¦
¦
¦
¦
¦
¦(3-4 METs), dispnee,
¦
¦
¦
¦
¦
¦palpitatii
¦
¦
¦
¦
¦
¦- EKG de repaus
releva,¦
¦
¦
¦
¦
¦pe langa sechela de
IM,¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari de faza
¦
¦
¦
¦
¦
¦terminala** si/sau
alte¦
¦
¦
¦
¦
¦modificari electrice
¦
¦
¦
¦
¦
¦severe (aritmii,
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de
conducere)¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦moderata (FE = 39-30%)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
III
¦
¦
¦
¦
¦
¦- toleranta la efort
¦
¦
¦
¦
¦
¦mica - permite
¦
¦
¦
¦
¦
¦activitati de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoingrijire
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100 % ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦- tulburari de ritm si
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦de conducere severe
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦- edeme pulmonare
acute¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦repetitive
¦
¦
¦
¦
¦
¦- insuficienta
cardiaca¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
IV
¦
¦
¦
¦
¦
¦- disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS grava (FE = < 30%)
¦
¦
¦
¦
¦
¦- bolnavii au
¦
¦
¦
¦
¦
¦capacitatea de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoingrijire limitata
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
-----
* Subdenivelare ST < 1 mm, T aplatizat, difazic, usor
negativ.
** Subdenivelare ST > 1 mm, descendenta,
orizontala, T negativ, simetric, ascutit.
*** Daca
modificarile electrice cu pattern ischemic apar la o intensitate de efort <
80% din efortul maxim teoretic individual, deficienta functionala poate fi
accentuata. Modificarile vor fi coroborate cu alte date obiective ale
bolnavului.
O mentiune aparte trebuie facuta pentru BCI nedureroasa, in care, semnele subiective fiind absente sau atipice, diagnosticul clinic si functional poate fi pus numai pe investigatii paraclinice (vezi baremul de investigatii). In functie de severitatea modificarilor oferite de investigatiile cardiovasculare, de gradul insuficientei cardiace (NYHA), se va face o apreciere corespunzatoare a statusului functional si a capacitatii de munca utilizand criteriile de la angina pectorala stabila.
Observatii:
1. Clasificarea Canadiana (Canadian
CardiacSociety, CCS) a anginei pectorale stabile
CLASA I -
angina pectorala la efort intens, rapid prelungit; efortul obisnuit nu prezinta
angina; corespunde unui consum energetic de 7-8 METs (METs = echivalente de
consum de O(2) la efort).
CLASA II - angina de efort
mediu, care limiteaza usor activitatea pacientului (5-6
METs).
CLASA III - angina la activitati uzuale, eforturi
mici, cu limitarea activitatilor zilnice; corespunde unui consum energetic de
3-4 METs.
CLASA IV - angina pectorala ce apare in repaus,
pacientul fiind sever inabilitat (capacitatea de efort pierduta, sub 1-2
METs).
2. Caracterizarea diferitelor activitati in functie
de consumul energetic
CHESTIONARUL DE ACTIVITATE
(VA)
(VETERANS ADMINISTRATION QUESTIONNAIRE)
Se cere pacientului sa
sublinieze activitatile pe care le poate indeplini fara sa prezinte dispnee,
durere precordiala,
oboseala.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦1
MET
¦mananca, se imbraca, lucreaza la
birou
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦2
METs ¦face
dus, coboara 8
trepte
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦3
METs ¦se
plimba incet pe o suprafata de aproximativ 2 blocuri
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦4
METs ¦munca
usoara (strans frunze, vopsit sau tamplarit usor)
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦5
METs ¦plimbare
4 mph, dans, spalat
masina
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦6
METs
¦tamplarie
grea
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦7
METs ¦munca
grea: sapat, joc tenis, carat 30
kg
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦8
METs ¦impins
mobile grele, jogging, carat 10 kg pe scari
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦9
METs
¦bicicleta moderat, sarit
coarda
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦10
METs ¦inot,
bicicleta la deal, mers repede la
deal
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦11
METs ¦schi fond,
baschet meci
intreg
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦12
METs ¦alergare 8
mph
¦
+------------------+---------------------------------------------------------¦
¦13
METs ¦orice
activitate
competitionala
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
3. Clasificarea disfunctiei
sistolice a VS, conform datelor din literatura de specialitate (Braunwald Heart
Disease - eight edition), este urmatoarea:
- functie
sistolica normala - EF > 55%;
- disfunctie sistolica usoara - FE =
45-54%;
- disfunctie sistolica moderata - FE
= 30-44%;
- disfunctie sistolica grava - FE <
30%.
4. La bolnavii care au fost investigati invaziv,
datele coronarografice vor constitui elemente functionale (numarul de vase
afectate, severitatea stenozelor) si vor fi coroborate cu simptomele, disfunctia
sistolica etc.
I. HIPERTENSIUNEA ARTERIALA
ESENTIALA
Pentru stabilirea deficientei functionale in
HTA, se vor identifica urmatoarele elemente functionale: forma clinica
(clasificarea HTA in functie de valori), semne de afectare a principalelor
organe "tinta", prezenta diferitelor conditii clinice, pentru care HTA
constituie un factor de agravare al patologiei respective sau aceasta patologie
reprezinta o complicatie a HTA.
Tabelul de mai jos prezinta criteriile de evaluare a deficientei functionale, IA si a capacitatii de munca in HTA pe baza asocierii formelor clinice de HTA (clasificarea ESC-2009) cu elementele mentionate.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
Forma clinica ¦ Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de
¦
¦
¦ functionala ¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
- forma clinica, fara afectarea organelor "tinta"(AOT), fara
boala ¦
¦
vasculara
asociata
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
usoara (gr. I)*
¦ usoara ¦ 20-49% ¦ Pastrata ¦Nu
se ¦
¦TAS= 140-159
mmHg
¦
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦TAD = 90-99
mmHg
¦
¦
¦
¦ ¦
¦HTA
moderata**(gr. II)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦TAS =
160-179 mmHg
¦
¦
¦
¦ ¦
¦TAD=
100-109
mmHg
¦
¦
¦
¦ ¦
¦HTA
severa***(gr. III)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦TAS
>180, mmHgTAD > 110 mmHg
¦
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
- forma clinica asociata cu afectarea organelor "tinta"
(AOT)
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
usoara* ¦- HVS
¦ medie ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦ Gradul
III¦
¦HTA moderata**¦determinata
¦
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦HTA
severa*** ¦ecografic:
¦
¦ ¦jumatate
¦
¦
¦
¦SIV/PPVS>=15mm ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦si/sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦- creatinina
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦sanguina
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦>1,5mg/dl,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦clearance
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦cr.<60ml/min
¦
¦
¦
¦
¦
¦
+---------------+----------+----------+-----------+-----------¦
¦
¦- microalbumi- ¦ usoara ¦ 20-49% ¦Pastrata
¦Nu se
¦
¦
¦nurie
¦
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦- placi
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦aterosc.
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦carotidiene,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦aortice
¦
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
- forma clinica asociata cu boala vasculara clinic
manifestata
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
usoara* ¦- boala ¦In
functi ¦In concor-¦In concor- ¦Corespunza-¦
¦HTA
moderata**¦coronariana ¦de seve- ¦danta cu ¦danta
cu ¦tor redu- ¦
¦HTA grava*** ¦ischemica, IM,
¦ritatea ¦deficienta¦deficienta ¦cerii
capa-¦
¦
¦revasculari- ¦conditiei ¦functio- ¦functionala¦citatii de
¦
¦
¦zare
¦clinice ¦nala ¦si incapa-
¦munca
¦
¦
¦miocardica, ¦asociate
¦
¦citatea
¦
¦
¦
¦IC;
¦
¦
¦adapatativa¦
¦
¦
¦- boala
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦vasculara
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦cerebrala,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦AVC: ischemic, ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦tranzitor,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦hemoragic;
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦- boala
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦vasculara
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦periferica;
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦- afectare
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦renala:
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦renala,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦proteinurie;
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦- retinopatie ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦avansata:
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦hemoragii,
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦exudate, edem. ¦
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
maligna
¦
+----------------------------------------------------------------------------¦
¦HTA
cu evolutie accelerata, ¦Deficienta¦ 70-100%
¦Capacitatea¦Gradul I
¦
¦maligna;
¦functiona-¦ ¦de munca
si¦sau II de ¦
¦Definitia OMS: TAD > 130 mmHg,¦la accen-
¦ ¦(eventual)
¦invalidi- ¦
¦FO cu exsudate hemoragice,
¦tuata/
¦
¦de
¦tate ¦
¦IR progresiva, rezistenta
la ¦grava in ¦
¦autoservire¦
¦
¦tratament.
¦functie de¦ ¦pierduta
in¦
¦
¦
¦severita- ¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦tea
¦
¦
¦
¦
¦
¦complica- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tiilor si ¦
¦
¦
¦
¦
¦raspunsul ¦
¦
¦
¦
¦
¦la trata- ¦
¦
¦
¦
¦
¦ment
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
II. HIPERTENSIUNEA
SECUNDARA
Aprecierea deficientei functionale, a
incapacitatii adaptative si a capacitatii de munca se va face dupa criteriile de
evaluare a HTA primara (esentiala).
AFECTIUNI CONGENITALE
NECIANOGENE
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦ Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forma
clinica¦ functionala
¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Defectul
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦septal
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦atrial (DSA) ¦DSA cu
sunt
¦
¦
¦
¦
¦
¦stanga-dreapta
¦
¦
¦
¦
¦
¦nesemnificativ, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦cord compensat, fara
¦
¦
¦
¦
¦
¦semne de marire a
¦
¦
¦
¦
¦
¦cordului drept
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦DSA cu sunt
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦stanga-dreapta moderat
¦
¦
¦
¦
¦
¦cu semne de
¦
¦
¦
¦
¦
¦supraincarcare a
inimii¦
¦
¦
¦
¦
¦drepte cu tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦(dispnee la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦mari si medii)
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦DSA cu sunt
¦
¦
¦
¦
¦
¦stanga-dreapta
¦
¦
¦
¦
¦
¦semnificativ (raport
¦
¦
¦
¦
¦
¦flux pulmonar/flux
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistemic peste 1,5/l)
¦
¦
¦
¦
¦
¦si HTP; DSA cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie
¦
¦
¦
¦
¦
¦importanta sau cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm
¦
¦
¦
¦
¦
¦persistente sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦frecvent repetitive,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cu dispnee la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦minore
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦DSA
operat ¦Deficienta functionala ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Aprecierea
se¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦va face la 6 ¦DSA mic operat cu
¦
¦
¦
¦
¦luni de la ¦restitutio ad inteerum
¦
¦
¦
¦
¦interventie ¦cu dispnee numai la
¦
¦
¦
¦
¦
¦eforturi mari
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦DSA operat cu dilatare
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦mica a cordului,
¦
¦
¦
¦
¦
¦presiune pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistolica normala,
¦
¦
¦
¦
¦
¦dispnee la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦mari si medii
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦ Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦DSA operat cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦persistenta
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegaliei, a HTP,
¦
¦
¦
¦
¦
¦a tulburarilor de ritm
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Defectul
¦Tulburarile
functionale¦
¦
¦
¦
¦septal ¦in DVS sunt dependente
¦
¦
¦
¦
¦interventri- ¦de marimea comunicarii
¦
¦
¦
¦
¦cular (DSV) ¦si starea patului
¦
¦
¦
¦
¦
¦vascular pulmonar
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦DSV mic (0,5cm?/m?) cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦sunt stanga-dreapta
¦
¦
¦
¦
¦
¦modest, cu raport flux
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulmonar/flux sistemic
¦
¦
¦
¦
¦
¦(QP/QS) sub 1,5.
¦
¦
¦
¦
¦
¦VD nu este dilatat sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦hipertrofiat.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Pacienti
asimptomatici.¦
¦
¦
¦
¦
¦Prezinta dispnee doar
¦
¦
¦
¦
¦
¦la eforturi mari
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦DSV moderat
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦(0,5-1cm?/m?), raport
¦
¦
¦
¦
¦
¦QP/QS de 1,5-2 prin
¦
¦
¦
¦
¦
¦sunt stanga-dreapta
¦
¦
¦
¦
¦
¦semnificativ. In efort
¦
¦
¦
¦
¦
¦mare sau mediu,
¦
¦
¦
¦
¦
¦pacientii prezinta
¦
¦
¦
¦
¦
¦dispnee. Examenele
¦
¦
¦
¦
¦
¦paraclinice (eco, EKG,
¦
¦
¦
¦
¦
¦Rx. cord pulmonar)
¦
¦
¦
¦
¦
¦arata cardiomegalie
¦
¦
¦
¦
¦
¦usoara/moderata, HVD,
¦
¦
¦
¦
¦
¦HTP moderata,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Bolnav cu DSV mare
¦
¦
¦
¦
¦
¦( > 1 cm?/m?) cu
raport¦
¦
¦
¦
¦
¦QP/QS mai mare de 2.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Prezinta dispnee la
¦
¦
¦
¦
¦
¦eforturi mici sau
chiar¦
¦
¦
¦
¦
¦in repaus, infectii
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulmonare. Obiectiv
¦
¦
¦
¦
¦
¦HTP arteriala grava,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦hipertrofie
¦
¦
¦
¦
¦
¦biventriculara, semne
¦
¦
¦
¦
¦
¦de insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca NYHA III sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦III/IV, aritmii
¦
¦
¦
¦
¦
¦ventriculare
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitatea¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦DSV cu insuficienta
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦cardiaca grava
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦ireductibila sau
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦aritmii ventriculare
¦
¦
¦
¦
¦
¦grave cu risc de
¦
¦
¦
¦
¦
¦moarte subita,
¦
¦
¦
¦
¦
¦conducand la
¦
¦
¦
¦
¦
¦pierderea capacitatii
¦
¦
¦
¦
¦
¦de autoservire
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦DSV
operat ¦Deficienta functionala ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Aprecierea
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦tulburarilor ¦DSV operat fara sunt
¦
¦
¦
¦
¦functionale
¦rezidual
¦
¦
¦
¦
¦se face la 6
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦luni
de la ¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦interventie.
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦Pentru ¦DSV operat cu
sunt
¦
¦jumatate
¦
¦
¦bolnavii cu ¦rezidual moderat si
¦
¦
¦
¦
¦HTP ¦HTP
moderata
¦
¦
¦
¦
¦preoperator
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦sau
cu semne ¦Deficienta functionala ¦ 70-89%
¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦clinice de
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦DSV rezidual ¦DSV operat cu sunt
¦
¦
¦
¦
¦se efectueaza¦mare, HTP persistenta,
¦
¦
¦
¦
¦cateterism ¦dispnee la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦cardiac. ¦mici si
repaus
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Persistenta
¦PCA determina un sunt
¦
¦
¦
¦
¦de canal ¦stanga-dreapta a carui
¦
¦
¦
¦
¦arterial ¦marime depinde
de
¦
¦
¦
¦
¦(PCA) ¦calibrul canalului
si
¦
¦
¦
¦
¦
¦de relatiile dintre
¦
¦
¦
¦
¦
¦rezistenta vasculara
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistemica si cea
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se
¦
¦
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦PCA mic, cu sunt
¦
¦
¦
¦
¦
¦nesemnificativ
¦
¦
¦
¦
¦
¦hemodinamic, bolnavi
¦
¦
¦
¦
¦
¦asimptomatici
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦PCA mic/moderat cu
sunt¦
¦
¦
¦
¦
¦redus, fara
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦(dispnee) la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦foarte mari
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦PCA moderat cu
elemente¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦de HVS sau hipertrofie
¦
¦
¦
¦
¦
¦biventriculara si de
¦
¦
¦
¦
¦
¦incarcare pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦
¦(HTP).
¦
¦
¦
¦
¦
¦Dispnee la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦mari si medii
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦PCA cu HTP grava, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦suflu continuu tipic
la¦
¦
¦
¦
¦
¦care se asociaza
¦
¦
¦
¦
¦
¦rulment de flux
¦
¦
¦
¦
¦
¦diastolic apical,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie, dispnee
¦
¦
¦
¦
¦
¦la efort mic si chiar
¦
¦
¦
¦
¦
¦de repaus,
insuficienta¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦PCA
operat ¦Deficienta functionala ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Aprecierea
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦se face ¦Bolnavi asimptomatici
¦
¦
¦
¦
¦dupa 6 luni ¦cu examen fizic
cardiac¦
¦
¦
¦
¦
¦Rgr. si EKG normale
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Daca persista o HTP
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦reziduala (prin
¦
¦
¦
¦
¦
¦cateterism cardiac si
¦
¦
¦
¦
¦
¦sunt simptomatici)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Coarctatia
¦Fara deficienta
¦ 0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦aortica
(CoA)¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Bolnavi asimptomatici.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Tensiunea arteriala
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala, suflu
sistolic¦
¦
¦
¦
¦
¦moderat in sp. II IC
¦
¦
¦
¦
¦
¦stg., fara semne de
HVS¦
¦
¦
¦
¦
¦si circulatie
¦
¦
¦
¦
¦
¦colaterala, test de
¦
¦
¦
¦
¦
¦efort normal.
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Bolnavi pauci
¦
¦
¦
¦
¦
¦simptomatici, eventual
¦
¦
¦
¦
¦
¦cefalee, ameteli,
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulsatii craniene.
¦
¦
¦
¦
¦
¦S.S. SP. II IC STG.,
¦
¦
¦
¦
¦
¦toleranta buna la
¦
¦
¦
¦
¦
¦efort. HVS usoara
¦
¦
¦
¦
¦
¦(EKG,
eco,
¦
¦
¦
¦
¦
¦radiologice)
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Bolnavii prezinta
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦simptomatologia unei
¦
¦
¦
¦
¦
¦HTA (cefalee,
¦
¦
¦
¦
¦
¦epistaxis, tinitus,
¦
¦
¦
¦
¦
¦scotoame, congestie
¦
¦
¦
¦
¦
¦cefalica), angina,
¦
¦
¦
¦
¦
¦dispnee - asociate
¦
¦
¦
¦
¦
¦senzatiei de raceala
¦
¦
¦
¦
¦
¦in membrele pelvine,
¦
¦
¦
¦
¦
¦chiar claudicatie
¦
¦
¦
¦
¦
¦intermitenta sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦dureri abdominale.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Obiectiv, diferenta
¦
¦
¦
¦
¦
¦dintre TA brahiala si
¦
¦
¦
¦
¦
¦poplitee este de
¦
¦
¦
¦
¦
¦10 mmHg. Circulatia
¦
¦
¦
¦
¦
¦colaterala moderat
¦
¦
¦
¦
¦
¦dezvoltata. HVS
¦
¦
¦
¦
¦
¦moderat/severa, dar cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦functie ventriculara
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Co.A. semnificativa:
¦
¦
¦
¦
¦
¦gradient maxim de
¦
¦
¦
¦
¦
¦20 mmHg, cu flux
¦
¦
¦
¦
¦
¦continuu in timpul
¦
¦
¦
¦
¦
¦diastolei in Ao
¦
¦
¦
¦
¦
¦descendenta.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Circulatia colaterala
¦
¦
¦
¦
¦
¦dezvoltata,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA III, III/IV,
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦sincope, crize
¦
¦
¦
¦
¦
¦anginoase, accidente
¦
¦
¦
¦
¦
¦vasculare cerebrale.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Pot avea alte
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiopatii
¦
¦
¦
¦
¦
¦congenitale asociate
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate
¦
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦Bolnavi cu
insuficienta¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦cardiaca grava
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦ireductibila sau
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦sechele dupa accidente
¦
¦
¦
¦
¦
¦vasculare cerebrale
¦
¦
¦
¦
¦
¦care fac imposibila
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoservirea
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Coarctatia
¦Tulburarile
functionale¦
¦
¦
¦
¦aortica ¦vor fi apreciate
in
¦
¦
¦
¦
¦operata ¦raport de: prezenta
sau¦
¦
¦
¦
¦sau dupa ¦disparitia
gradientului¦
¦
¦
¦
¦angioplastie ¦la nivelul
coarctatiei;¦
¦
¦
¦
¦percutana cu ¦scaderea TA pana la
¦
¦
¦
¦
¦balon ¦normalizarea
valorilor;¦
¦
¦
¦
¦
¦disparitia fenomenelor
¦
¦
¦
¦
¦
¦subiective, a tulbura-
¦
¦
¦
¦
¦
¦rilor de ritm, a
¦
¦
¦
¦
¦
¦crizelor anginoase
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦In situatia realizarii
¦
¦
¦
¦
¦
¦dezideratelor mai sus
¦
¦
¦
¦
¦
¦enuntate
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦In situatia mentinerii
¦
¦
¦
¦
¦
¦gradientului la
nivelul¦
¦
¦
¦
¦
¦coarctatiei, cu valori
¦
¦
¦
¦
¦
¦TA crescute (dominant
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistolice) la nivelul
¦
¦
¦
¦
¦
¦membrelor toracale, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦semne subiective
¦
¦
¦
¦
¦
¦jumatate de HTA, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦la eforturi mari si
¦
¦
¦
¦
¦
¦medii
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Bolnavii la care
¦
¦
¦
¦
¦
¦interventia nu a dat
¦
¦
¦
¦
¦
¦rezultate sau au
aparut¦
¦
¦
¦
¦
¦complicatii post
¦
¦
¦
¦
¦
¦operatorii (disectie
¦
¦
¦
¦
¦
¦de aorta, anevrism Ao)
¦
¦
¦
¦
¦
¦au deficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionala accentuata
¦
¦
¦
¦
¦
¦prin intensitatea
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburarilor si
¦
¦
¦
¦
¦
¦prognostic nefavorabil
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Stenoza
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦aortica
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦congenitala ¦Aria
orificiului
¦
¦
¦
¦
¦(SAo) ¦valvular 1,5-2,5
cm?,
¦
¦
¦
¦
¦Sunt 3 forme ¦gradient mediu
<
¦
¦
¦
¦
¦principale de¦20 mmHg, gradient
¦
¦
¦
¦
¦SAo: ¦maxim 16-36
mmHg;
¦
¦
¦
¦
¦- valvulara; ¦bolnavii asimptomatici
¦
¦
¦
¦
¦- supraval- ¦sau pauci simptomatici
¦
¦
¦
¦
¦vulara ¦numai la eforturi mari
¦
¦
¦
¦
¦- subvalvu- ¦(dispnee, ameteli),
¦
¦
¦
¦
¦lara ¦absenta HVS,
test de
¦
¦
¦
¦
¦(cazul ¦toleranta la
efort
¦
¦
¦
¦
¦bolnavilor ¦normal; insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦care ating ¦cardiaca NYHA
I
¦
¦
¦
¦
¦varsta
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦adulta).
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Bolnavii cu SAo
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦moderata: aria
¦
¦
¦
¦
¦
¦orificiului valvular
¦
¦
¦
¦
¦
¦0,75-1,5 cm? (gradient
¦
¦
¦
¦
¦
¦mediu 20-50 mmHg,
¦
¦
¦
¦
¦
¦gradient maxim
¦
¦
¦
¦
¦
¦36-80 mmHg la Eco
¦
¦
¦
¦
¦
¦Doppler), dispnee la
¦
¦
¦
¦
¦
¦efort mare si mediu,
¦
¦
¦
¦
¦
¦HVS usoara/moderata,
¦
¦
¦
¦
¦
¦capacitate functionala
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala sau usor
¦
¦
¦
¦
¦
¦redusa, insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca NYHA II;
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Bolnavii cu SAo grava:
¦
¦
¦
¦
¦
¦aria orificiului
¦
¦
¦
¦
¦
¦valvular < 0,75,
¦
¦
¦
¦
¦
¦gradient mediu >
¦
¦
¦
¦
¦
¦50 mmHg, gradient
¦
¦
¦
¦
¦
¦maxim > 80 mmHg, crize
¦
¦
¦
¦
¦
¦de angina pectorala,
¦
¦
¦
¦
¦
¦sincope repetate,
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm si
¦
¦
¦
¦
¦
¦conducere in repaus
sau¦
¦
¦
¦
¦
¦la
efort,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiomegalie, HVS,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA
III
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦Bolnavii cu SAo cu
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦NYHA IV, ireductibila,
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦cu pierderea
¦
¦
¦
¦
¦
¦posibilitatii de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoservire
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Stenoza
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦pulmonara
¦functionala
¦
¦
¦
¦
¦valvulara: ¦Stenoza
pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦Severitatea ¦valvulara minima fara
¦
¦
¦
¦
¦stenozei este¦semne subiective si
¦
¦
¦
¦
¦in functie de¦fara repercusiuni
¦
¦
¦
¦
¦gradientul
¦hemodinamice
¦
¦
¦
¦
¦transvalvular+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦maxim
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦apreciat
prin¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦examen ¦Stenoza
pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦Eco-Doppler, ¦valvulara usoara, cu
¦
¦
¦
¦
¦astfel: ¦absenta HVD (EKG, Rgr
¦
¦
¦
¦
¦- discreta ¦si eco); Doppler arata
¦
¦
¦
¦
¦- grad. ¦gradient redus,
iar
¦
¦
¦
¦
¦<25 mmHg ¦Rdg. o
dilatare
¦
¦
¦
¦
¦- usoara ¦post-stenotica
a
¦
¦
¦
¦
¦- grad. ¦arterei
pulmonare
¦
¦
¦
¦
¦25-49 mmHg ¦Bolnavi asimptomatici
¦
¦
¦
¦
¦- moderata ¦in repaus, cu dispnee
¦
¦
¦
¦
¦- grad. ¦la eforturi
mari
¦
¦
¦
¦
¦50-79 mmHg
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦-
grava - ¦Deficienta functionala ¦
50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦> 80 mmHg
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦La gradient ¦Stenoza pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦> 80 mmHg ¦moderata, cu tulburari
¦
¦
¦
¦
¦apar ¦functionale la
eforturi¦
¦
¦
¦
¦HVD marcata ¦mari si
medii.
¦
¦
¦
¦
¦si fenomene ¦Cateterismul cardiac
si¦
¦
¦
¦
¦de insufi- ¦Eco Doppler
arata
¦
¦
¦
¦
¦cienta ¦gradient
jumatate
¦
¦
¦
¦
¦tricuspida ¦transvalvular
de
¦
¦
¦
¦
¦
¦50 mmHg sau >, cu
unele¦
¦
¦
¦
¦
¦semne de disfunctie de
¦
¦
¦
¦
¦
¦VD
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Stenoza pulmonara
¦
¦
¦
¦
¦
¦valvulara grava cu HVD
¦
¦
¦
¦
¦
¦marcata cu
insuficienta¦
¦
¦
¦
¦
¦cardiaca dreapta, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm,
¦
¦
¦
¦
¦
¦sincope, crize
¦
¦
¦
¦
¦
¦anginoase, dispnee de
¦
¦
¦
¦
¦
¦repaus si la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦mici
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦Gradient transvalvular
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦maxim > 80 mmHg,
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦Insuficienta cardiaca
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦ireductibila, sincope
¦
¦
¦
¦
¦
¦frecvent repetitive,
cu¦
¦
¦
¦
¦
¦pierderea autoservirii
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Stenoza
¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦ Pastrata
¦Nu se
¦
¦pulmonara
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦operata - ¦Asimptomatici, functie
¦
¦
¦
¦
¦aprecierea se¦ventriculara dreapta
¦
¦
¦
¦
¦va face la 6
¦normala
¦
¦
¦
¦
¦luni dupa
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦interventie
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Persista unele semne
de¦
¦
¦
¦
¦
¦disfunctie de VD si
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦la efort mare si mediu
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Sindromul
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦Eisenmenger-
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦boala ¦Dispnee in
repaus,
¦
¦
¦
¦
¦vasculara ¦intensificata
la
¦
¦
¦
¦
¦obstructiva ¦eforturi
minime,
¦
¦
¦
¦
¦pulmonara ¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦secundara ¦NYHA III sau
IV,
¦
¦
¦
¦
¦unui sunt ¦tulburari de
ritm
¦
¦
¦
¦
¦larg
¦severe
¦
¦
¦
¦
¦stanga-
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦dreapta,
cu ¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate
¦Gradul I ¦
¦o cresterea
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦PAP ce poate ¦Insuficienta cardiaca
¦
¦autoservire¦
¦
¦egala PAS si ¦NYHA IV, ireductibila,
¦
¦pierduta in¦
¦
¦inversa ¦aritmii
ventriculare
¦
¦totalitate ¦
¦
¦suntul. ¦grave, cu
pierderea
¦
¦
¦
¦
¦
¦capacitatii de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoservire
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
VALVULOPATII
In aprecierea diagnosticului functional
intr-o valvulopatie, se va tine seama de:
- sediul
leziunilor;
- existenta unor leziuni
multiple;
- volume ventriculare, arii valvulare, gradiente
intraventriculare;
- functia sistolica
globala;
- existenta factorilor care indica un proces
inflamator activ (reumatism articular acut, endocardite, miocardite,
pericardite);
- existenta
complicatiilor;
- posibilitatea si rezultatele
tratamentului chirurgical specific.
Valvulopatii
mitrale
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦ Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forma
clinica¦ functionala
¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Insuficienta
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦mitrala (IM)
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦(reumatismala¦IM cu semne clinice
¦
¦
¦
¦
¦sau prin alt ¦minime (suflu sistolic
¦
¦
¦
¦
¦mecanism ¦I sau II)
fara
¦
¦
¦
¦
¦valvular) ¦tulburari functionale.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Functie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦ventriculara stanga
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala:
¦
¦
¦
¦
¦
¦FE >55%, DTSVS < 45 mm
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦IM cu suflu sistolic
¦
¦
¦
¦
¦
¦gr. II sau III, fara
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm,
¦
¦
¦
¦
¦
¦fara tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale in repaus
¦
¦
¦
¦
¦
¦si la eforturi medii,
¦
¦
¦
¦
¦
¦dar cu dispnee,
¦
¦
¦
¦
¦
¦palpitatii la eforturi
¦
¦
¦
¦
¦
¦mari (> 6 METs), cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS
usoara:
¦
¦
¦
¦
¦
¦FE = 54-45%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS 45-50 mm
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦IM cu suflu sistolic
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦gr. III cu semne de
HVS¦
¦
¦
¦
¦
¦clinice, radiologice,
¦
¦
¦
¦
¦
¦ecocardiografice si
¦
¦
¦
¦
¦
¦EKG, cu tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale la
eforturi¦
¦
¦
¦
¦
¦medii si mari
¦
¦
¦
¦
¦
¦(5-6METs).
¦
¦
¦
¦
¦
¦Disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS moderata:
¦
¦
¦
¦
¦
¦FE = 40-44%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS50-55 mm.
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦IM cu S.S. gr. III/IV,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cu sincope frecvente,
¦
¦
¦
¦
¦
¦cu tulburari de ritm
¦
¦
¦
¦
¦
¦sau de conducere
grave,¦
¦
¦
¦
¦
¦cu semne de
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA III. Disfunctie
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistolica VS moderata:
¦
¦
¦
¦
¦
¦FE = 39 = 30%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS > 55mm.
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦IM cu insuficienta
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦cardiaca NYHA IV,
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦ireductibila, cu
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦importante in repaus,
¦
¦
¦
¦
¦
¦care limiteaza mult
¦
¦
¦
¦
¦
¦sau duc la pierderea
¦
¦
¦
¦
¦
¦totala a capacitatii
¦
¦
¦
¦
¦
¦de autoservire,
¦
¦
¦
¦
¦
¦disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦grava FE < 30%
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Stenoza
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se
¦
¦mitrala
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦(SM) ¦SM
larga
¦
¦
¦
¦
¦
¦(AOM 1,5-2,5 cm?), cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦semne minime clinice
¦
¦
¦
¦
¦
¦radiologice,
¦
¦
¦
¦
¦
¦ecografice, EKG, fara
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦(dispnee) la efort
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦SM
larga
¦
¦
¦
¦
¦
¦(AOM.1,5-2,5 cm?),
¦
¦
¦
¦
¦
¦gradient mediu <
¦
¦
¦
¦
¦
¦6 mmHg, PAP normala
sau¦
¦
¦
¦
¦
¦HTP usoara, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦(dispnee) numai la
¦
¦
¦
¦
¦
¦eforturi mari (>
6METs)¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦SM medie (AOM
1-1,5cm?,¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦gradient mediu
¦
¦
¦
¦
¦
¦6-12 mmHg), cu HTP
¦
¦
¦
¦
¦
¦moderata, tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale (dispnee)
¦
¦
¦
¦
¦
¦la eforturi medii
¦
¦
¦
¦
¦
¦(5-6METs)
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Capacitate
¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦ ¦de
munca
¦
¦
¦
¦SM stransa (AOM <
1cm?,¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦gradient mediu >
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦12 mmHg), HTP moderat/
¦
¦
¦
¦
¦
¦grava si/sau tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦de ritm, si/sau edem
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulmonar acut in
¦
¦
¦
¦
¦
¦antecedente,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦dreapta
¦
¦
¦
¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦SM complicata cu
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦(NYHA IV)
ireductibila,¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦cu EPA frecvent
¦
¦
¦
¦
¦
¦repetitiv, cu infarcte
¦
¦
¦
¦
¦
¦pulmonare sau cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦accidente embolice
care¦
¦
¦
¦
¦
¦conduc la tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦motorii grave.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Posibilitatea
¦
¦
¦
¦
¦
¦subiectilor de a se
¦
¦
¦
¦
¦
¦ingriji singuri este
¦
¦
¦
¦
¦
¦mult diminuata, pana
¦
¦
¦
¦
¦
¦la pierderea
¦
¦
¦
¦
¦
¦capacitatii de
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoservire
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala
mitrala¦Aprecierea se va face
¦
¦
¦
¦
¦Asocierea SM ¦in raport cu
gravitatea¦
¦
¦
¦
¦cu IM cu
¦tulburarilor
¦
¦
¦
¦
¦semnele ¦functionale,
conform
¦
¦
¦
¦
¦insumate ale ¦datelor enuntate la
¦
¦
¦
¦
¦celor doua ¦stenoza mitrala si
¦
¦
¦
¦
¦afectiuni ¦insuficienta mitrala
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Afectiunile
¦Sunt mult mai rare, de
¦
¦
¦
¦
¦tricuspidiene¦obicei
asociate
¦
¦
¦
¦
¦
¦leziunilor mitrale.
¦
¦
¦
¦
¦
¦Aprecierea
¦
¦
¦
¦
¦
¦incapacitatii se va
¦
¦
¦
¦
¦
¦face conform cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦normele stabilite in
¦
¦
¦
¦
¦
¦afectiunile valvulare
¦
¦
¦
¦
¦
¦mitrale
¦
¦
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Valvulopatii
aortice
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦ Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦Forma
clinica¦ functionala
¦adaptativa ¦de munca
¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Insuficienta
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se
¦
¦aortica
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Afectiune de grad
usor,¦
¦
¦
¦
¦
¦fara tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale, cu semne
¦
¦
¦
¦
¦
¦clinice minime,
¦
¦
¦
¦
¦
¦functie sistolica VS
¦
¦
¦
¦
¦
¦normala (FE > 55%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS < 45 mm)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Afectiune aortica de
¦
¦
¦
¦
¦
¦grad usor, cu semne
¦
¦
¦
¦
¦
¦clinice minore, cu
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦
¦
¦
¦(dispnee, ameteli,
¦
¦
¦
¦
¦
¦palpitatii) numai la
¦
¦
¦
¦
¦
¦eforturi mari, cedand
¦
¦
¦
¦
¦
¦rapid la repaus,
¦
¦
¦
¦
¦
¦disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦
¦
¦VS
usoara
¦
¦
¦
¦
¦
¦(FE = 54-45%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS = 45-50 mm)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Afectiune Ao medie la
¦
¦jumatate
¦
¦
¦
¦care tulburarile
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale (dispnee,
¦
¦
¦
¦
¦
¦crize anginoase,
¦
¦
¦
¦
¦
¦tulburari de ritm)
apar¦
¦
¦
¦
¦
¦la eforturi fizice de
¦
¦
¦
¦
¦
¦intensitate medie,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA II, disfunctie
¦
¦
¦
¦
¦
¦sistolica VS moderata
¦
¦
¦
¦
¦
¦(FE = 40-44%;
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS = 50-55 mm)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II
¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Afectiune Ao grava, in
¦
¦
¦
¦
¦
¦care tulburarile
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale sunt
¦
¦
¦
¦
¦
¦intense (dispnee la
¦
¦
¦
¦
¦
¦efort dar si de
repaus,¦
¦
¦
¦
¦
¦crize anginoase
¦
¦
¦
¦
¦
¦repetate, stari
¦
¦
¦
¦
¦
¦sincopale, tulburari
de¦
¦
¦
¦
¦
¦ritm sau conducere,
¦
¦
¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦
¦
¦
¦NYHA III sau III/IV,
¦
¦
¦
¦
¦
¦disfunctie sistolica
VS¦
¦
¦
¦
¦
¦moderata (FE 39-30%,
¦
¦
¦
¦
¦
¦DTSVS > 55 mm)
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I
¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦
¦
¦
¦Afectiune Ao cu
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦NYHA IV, ireductibila,
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦cu tulburari
¦
¦
¦
¦
¦
¦functionale grave care
¦
¦
¦
¦
¦
¦impiedica
autoservirea.¦
¦
¦
¦
¦
¦Disfunctie sistolica
VS¦
¦
¦
¦
¦
¦grava FE < 30%.
¦
¦
¦
¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Stenoza ¦Fara
deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦aortica
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Stenoza aortica
usoara,¦
¦
¦ ¦
¦
¦fara tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functionale, cu semne
¦
¦
¦ ¦
¦
¦clinice minime
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Stenoza aortica
usoara:¦
¦
¦ ¦
¦
¦AOA> 1,5 cm?
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient medim <
¦
¦
¦ ¦
¦
¦20
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient maxim:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦16-36
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Angina, dispnee,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦palpitatii numai la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi mari
(7-8METs)¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deicienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Stenoza aortica medie:
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦AOA =0,75-1,5 cm?
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient mediu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦20-50
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient maxim
¦
¦
¦ ¦
¦
¦36-80
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Angina, dispnee,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦palpitatii apar la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensitate medie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(5-6METs),
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Stenoza aortica grava:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦AOA < 0,75 cm?
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient mediu >
¦
¦
¦ ¦
¦
¦50
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Gradient maxim >
¦
¦
¦ ¦
¦
¦80
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Crize anginoase
¦
¦
¦ ¦
¦
¦repetate, stari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincopale, tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de ritm si conducere,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA III sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA III/IV
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I ¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦Stenoza aortica grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦cu insuficienta
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦cardiaca ireductibila,
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦NYHA IV, cu tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functionale grave,
care¦
¦
¦ ¦
¦
¦impiedica autoservirea
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Deficienta functionala in boala aortica va fi apreciata dupa criteriile functionale prezentate la cele doua entitati. Afectiunile aortice, asociate cu afectiunile mitrale, vor fi apreciate in raport cu datele functionale prezentate la capitolul despre afectiunea aortica si afectiunea mitrala.
Valvulopatii pulmonare
Stenoza pulmonara castigata este foarte
rara. Pentru evaluare functionala, se vor aplica criteriile de la stenoza
pulmonara congenitala.
Insuficienta
valvulara pulmonara apare mai frecvent secundar hipertensiunii pulmonare de
orice etiologie sau secundar dilatatiei arterei pulmonare (idiopatica).
Insuficienta pulmonara organica este, de asemenea, rara; poate fi congenitala
(asociata frecvent cu alte malformatii) sau castigata. Evaluarea functionala se
va face in functie de severitatea simptomelor (dispnee) si a hipertensiunii
pulmonare.
Valvulopatii post-interventii
chirurgicale
(comisurotomii, proteze
valvulare)
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. ¦
Deficienta ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦Forma
clinica¦ functionala
¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Valvulari ¦Deficienta functionala
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦operati
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦pentru
¦Postoperator, persista
¦
¦
¦ ¦
¦corectarea ¦dispnee la
eforturi
¦
¦
¦ ¦
¦viciului ¦mari, in absenta
altor ¦
¦
¦ ¦
¦valvular ¦fenomene
patologice
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦Postoperator, prezinta
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦dispnee la eforturi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mari, tulburari de
ritm¦
¦
¦ ¦
¦
¦trecatoare, tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de conducere, dureri
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anginoase la eforturi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mari
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Postoperator, dispnee
¦
¦
¦ ¦
¦
¦la eforturi medii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari de ritm, de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦conducere, dureri
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anginoase. Sunt
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezente semne de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦restenozare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦disfunctii ale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦protezei, procese
¦
¦
¦ ¦
¦
¦endocarditice,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦colmatari, embolii
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul
I ¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦Postoperator,
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦restenozare, accidente
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦embolice cu sechele
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦neurologice
importante,¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦grava, ireductibila,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦care impiedica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦posibilitatea de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autoservire
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
TULBURARI DE RITM SI CONDUCERE
CARDIACA
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Afectiunea. ¦
Deficienta ¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦Forma
clinica¦ functionala
¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Tulburari de ¦Pentru
stabilirea
¦
¦
¦ ¦
¦ritm cardiac ¦deficientei
functionale¦
¦
¦ ¦
¦
¦se vor lua in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦considerare:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- etiologia aritmiei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(BCI, valvulopatii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardio-miopatii, boli
¦
¦
¦ ¦
¦
¦endocrine etc.)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- simptomatologia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦produsa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- frecventa
episoadelor¦
¦
¦ ¦
¦
¦aritmice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- existenta
disfunctiei¦
¦
¦ ¦
¦
¦sistolice ventriculare
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stangi si/sau a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburarilor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemodinamice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- raspunsul la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament
¦
¦
¦ ¦
¦
¦-
prezenta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦complicatiilor induse
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de
aritmie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tipul tulburarilor
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦ritm
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tulburari de
irigatie¦
¦
¦ ¦
¦
¦coronariana sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cerebrala produse sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensificate de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦aritmie
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Aritmii
¦Fara/deficienta usoara ¦ 0-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦sinusale ¦- tulburarile de
ritm
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦(tahicardii, ¦sinusale, controlate
¦
¦
¦ ¦
¦bradicardii ¦terapeutic, care
nu
¦
¦
¦ ¦
¦aritmii ¦afecteaza
capacitatea
¦
¦
¦ ¦
¦sinusale) ¦de
efort.
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta medie (o ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦perioada limitata
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦pentru controlul
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦aritmiei si al
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomelor) pentru
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tahicardia sinusala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦inapropiata (cresterea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦persistenta,
neadecvata¦
¦
¦ ¦
¦
¦a FC in raport cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efortul fizic,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦emotiile, starile
¦
¦
¦ ¦
¦
¦patologice la care
este¦
¦
¦ ¦
¦
¦supus bolnavul) sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦bradicardia sinusala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatica, care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦limiteaza capacitatea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de
efort.
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Aritmii ¦Aprecierea
deficientei
¦
¦
¦ ¦
¦extrasis- ¦functionale in aritmia
¦
¦
¦ ¦
¦tolice
¦extra-sistolica se
¦
¦
¦ ¦
¦- Supraven- ¦face tinand seama de:
¦
¦
¦ ¦
¦triculare ¦-
originea
¦
¦
¦ ¦
¦(ESSV)
¦extrasistolei
¦
¦
¦ ¦
¦- Ventricu- ¦- precizarea mono- sau
¦
¦
¦ ¦
¦lare (EV)
¦plurifocalitatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦extrasistolei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tipul morfologic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(mono- sau polimorf)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- frecventa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- sistematizarea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- modificari ale undei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦T la complexul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦post-extra-sistolic;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- substratul patogenic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- relatia cu efortul;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Pentru EV se va lua in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦considerare
¦
¦
¦ ¦
¦
¦complexitatea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦acestora
-
¦
¦
¦ ¦
¦
¦clasificarea Lown:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa 0-EV absente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa I-EV rare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦izolate (< 1 EV/min.)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa II-EV
frecvente¦
¦
¦ ¦
¦
¦(> 1 EV /min.)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa III-EV
¦
¦
¦ ¦
¦
¦polimorfe, bigeminate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa IV-EV cuplate,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦in
salva
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- clasa V-EV cu
fenomen¦
¦
¦ ¦
¦
¦R/Tcu index de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦precocitate >0,05
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦ESSV rare, izolate sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦EV clasa I (Lown), ce
¦
¦
¦ ¦
¦
¦apar fara legatura cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efortul, sunt foarte
¦
¦
¦ ¦
¦
¦rare, nu produc
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari subiective,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦nu apar pe un fond
¦
¦
¦ ¦
¦
¦patologic organic
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦EV clasa II (Lown) la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦care nu se evidentiaza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦un fond patogenic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovascular, nu au
¦
¦
¦ ¦
¦
¦relatie cu efortul, nu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦au consecinte
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemodinamice, raspund
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prompt, favorabil la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦medicatie antiaritmica
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦ESSV repetitive
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦frecvente sau EV clasa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦III ce apar in cadrul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦unor afectiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovasculare si
care¦
¦
¦ ¦
¦
¦produc unele
consecinte¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemodinamice care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦impiedica efectuarea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturilor mari si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦medii; aritmiile sunt
¦
¦
¦ ¦
¦
¦controlate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦nesatisfacator prin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament antiaritmic
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦EV (Lown III sau IV)
ce¦
¦
¦ ¦
¦
¦nu pot fi controlate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦corespunzator prin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament, apar pe un
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fond de boala organica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca certa,
aritmii¦
¦
¦ ¦
¦
¦EV cu fenomen R/T
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(Lown V) sau QT
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prelungit sau cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦lambouri de TPV, care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦induc tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hemodinamice
manifeste;¦
¦
¦ ¦
¦
¦toleranta redusa la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort de intensitate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mica
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Tahicardii ¦Aprecierea deficientei
¦
¦
¦ ¦
¦paroxistice ¦functionale in
TPSV
¦
¦
¦ ¦
¦Supraven- ¦trebuie sa ia
in
¦
¦
¦ ¦
¦triculare
¦considerare:
¦
¦
¦ ¦
¦(TPSV) ¦- tipul
aritmiei in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functie de mecanismul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦electrofiziologic;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- fondul etiopatogenic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(tulburari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦neurovegetative, BCI,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦valvulopatii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiomiopatii, HTA,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦WPW, hipertiroidii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦etc.);
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- categoria de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tahicardie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦supraventriculara in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦relatie cu durata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(1. paroxistice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦recurente - durata:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦secunde, ore);
¦
¦
¦ ¦
¦
¦2. persistente - zile,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦saptamani, recurente;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦3. cronice);
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- simptomatologia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦determinata (in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦raport cu frecventa,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦durata, bolile
¦
¦
¦ ¦
¦
¦asociale): angina,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dispnee, lipotimii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincope;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- riscul letal.
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Fara deficienta ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦
¦functionala
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦TPSV unice sau care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦apar la intervale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦foarte mari de timp,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fiind produse in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anumite conditii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦specifice (exces
¦
¦
¦ ¦
¦
¦nicotinic sau cofeina,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stres etc.); nu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦altereaza, in afara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crizelor,
posibilitatea¦
¦
¦ ¦
¦
¦de efort fizic, sunt
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autolimitate sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦raspund la manevre
¦
¦
¦ ¦
¦
¦vagale
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦In TPSV cu recurente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦rare, care raspund
¦
¦
¦ ¦
¦
¦favorabil la
tratament,¦
¦
¦ ¦
¦
¦cand nu sunt semne de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦afectare organica a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cordului si fondul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦patogenic al
tulburarii¦
¦
¦ ¦
¦
¦de ritm este
¦
¦
¦ ¦
¦
¦neuro-vegetativ sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dismetabolic, cand
¦
¦
¦ ¦
¦
¦toleranta la efort
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intercritica este
¦
¦
¦ ¦
¦
¦buna
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦TPSV cu recurente
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦frecvente,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦asimptomatica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intercritic, necesita
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament antiaritmic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cronic, toleranta la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort poate fi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦limitata de aparitia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburarilor de ritm
si¦
¦
¦ ¦
¦
¦a tulburarilor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functionale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(palpitatii, dispnee,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ameteli) la eforturi
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensitate mare si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦medie;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦TPSV recurente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦frecvente, la persoane
¦
¦
¦ ¦
¦
¦asimptomatice, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sindrom WPW
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intermitent;
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦TPSV persistenta,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatica, partial
¦
¦
¦ ¦
¦
¦controlata de
medicatia¦
¦
¦ ¦
¦
¦specifica; toleranta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦redusa la efort de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensitate mica;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦TPSV paroxistica sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦persistenta recurenta,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦a carei etiologie este
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sindromul WPW
permanent¦
¦
¦ ¦
¦
¦(risc crescut de
moarte¦
¦
¦ ¦
¦
¦subita);
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦N.B. Subiectii cu WPW,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦care beneficiaza de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament prin cateter
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ablatie a fasciculului
¦
¦
¦ ¦
¦
¦accesor, la care
¦
¦
¦ ¦
¦
¦procedura a fost
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eficienta si a decurs
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fara complicatii vor
fi¦
¦
¦ ¦
¦
¦reevaluati
¦
¦
¦ ¦
¦
¦post-procedural,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦urmarindu-se
¦
¦
¦ ¦
¦
¦principalele elemente
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functionale necesare
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stabilirii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦diagnosticului
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functional.
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Tahicardii ¦Deficienta functionala
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦ventriculare
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦TV cu crize la
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦intervale mari,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦controlate terapeutic
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Tulburarile de ritm si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cele functionale apar
¦
¦
¦ ¦
¦
¦la eforturi de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensitate mare/medie
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Tahicardie
ventriculara¦
¦
¦ ¦
¦
¦bidirectionala,
torsada¦
¦
¦ ¦
¦
¦varfului si ritmul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦idio-ventricular
¦
¦
¦ ¦
¦
¦accelerat,
necontrolate¦
¦
¦ ¦
¦
¦suficient prin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tratament. De
asemenea,¦
¦
¦ ¦
¦
¦in TV insotite de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fenomene de ischemie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cerebrala, sincope,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ischemie miocardica si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari
hemodinamice.¦
¦
¦ ¦
¦
¦Prin substratul lor,
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦cele mai multe ori
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fiind afectiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiace grave,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburarile de ritm
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ventricular determina
o¦
¦
¦ ¦
¦
¦deficienta functionala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦Fibrilatia ¦In FA si
flutter,
¦
¦
¦ ¦
¦atriala, ¦deficienta
functionala
¦
¦
¦ ¦
¦flutter-ul ¦se va aprecia in
raport¦
¦
¦ ¦
¦atrial ¦de
substratul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦etiopatogenic, de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦caracterul permanent
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau paroxistic (in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦acest caz se va lua in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦considerare frecventa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦si durata episoadelor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦paroxistice) de alura
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ventriculara, de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦existenta semnelor de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardio-circulatorie si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦de toleranta la efort
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(in principiu, mult
¦
¦
¦ ¦
¦
¦redusa).
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Episod de FA
¦
¦
¦ ¦
¦
¦paroxistica unic sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦episoade rare ce apar
¦
¦
¦ ¦
¦
¦la intervale mari de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦timp, declansate de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factori extracardiaci,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autolimitate, sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦controlate de
medicatia¦
¦
¦ ¦
¦
¦specifica;
intercritic,¦
¦
¦ ¦
¦
¦capacitatea de efort
¦
¦
¦ ¦
¦
¦fizic nu este
alterata.¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦FA paroxistica,
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦recurenta, indusa de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezenta bolii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦structurale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovasculare sau de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factori extracardiaci
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(afectiuni pulmonare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipertiroidism,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦idiopatica) etc.
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Flutter atrial
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦paroxistic, recurent,
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦indus de prezenta
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦bolii structurale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovasculare sau de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦factori extracardiaci
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(afectiuni pulmonare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipertiroidism,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦idiopatica) etc.
¦
¦
¦ ¦
+-------------+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦FA permanenta, cu AV ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie controlata
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦medicamentos, fara
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦semne clinice de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cu toleranta buna la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi cu solicitari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦energetice medii.
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦Flutter-ul atrial
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cronic (mai rar),
¦
¦
¦ ¦
¦
¦indiferent de
etiologie¦
¦
¦ ¦
¦
¦FA persistenta sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦permanenta,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(palpitatii, angina,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦dispnee) cu tendinta
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦agravare a bolii de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦baza,
risc
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tromboembolic crescut,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦risc de cardiomiopatie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦aritmogena
¦
¦
¦ ¦
¦
+-----------------------+-------------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 90-100% ¦Capacitatea¦Gradul
I ¦
¦
¦grava
¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦In situatia
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦tulburarilor produse
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦prin accidente
¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦tromboembolice cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sechele neurologice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦care impiedica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autoservirea.
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
TULBURARI CRONICE DE CONDUCERE
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea.
¦
Deficienta ¦Incapa-
¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦
functionala ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Blocurile ¦Se va considera
fondul ¦
¦
¦ ¦
¦atrioventri- ¦etiopatogenic al
tulburarii,¦
¦
¦ ¦
¦culare
¦caracterul permanent sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tranzitoriu, existenta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatologiei (lipotimii,¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincope, angina pectorala, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦dispnee, crize Adams Stokes,¦
¦
¦ ¦
¦
¦pierderi de cunostinta),
¦
¦
¦ ¦
¦
¦raspunsul la tratament si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦posibilitatea implantarii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦unui stimulator. De asemenea¦
¦
¦ ¦
¦
¦se vor lua in considerare si¦
¦
¦ ¦
¦
¦alte modificari patologice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦EKG concomitente cu blocul. ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦BAV gr. I sau gr. II tip 1 ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦
¦medie
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦BAV gr. II (cu substrat
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦organic) sau unele forme de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦BAV gr. III (ex: congenital)¦
¦
¦ ¦
¦
¦in care exista o toleranta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦la eforturi mici/medii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦satisfacatoare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatologia clinica este¦
¦
¦ ¦
¦
¦redusa si nu se evidentiaza ¦
¦
¦ ¦
¦
¦alte modificari patologice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦EKG in afara blocului A-V. ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦BAV gr. II si III,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatice, cu toleranta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦redusa la eforturi de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦intensitate
mica
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Blocurile ¦Aprecierea functionala
se va¦
¦
¦ ¦
¦intraventri- ¦face in raport de
substratul¦
¦
¦ ¦
¦culare
¦etiopatogenic al afectiunii,¦
¦
¦ ¦
¦
¦de gradul de complexitate al¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburarilor de conducere, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦de simptomatologia pe care o¦
¦
¦ ¦
¦
¦determina, de riscul vital ¦
¦
¦ ¦
¦
¦pe care-l presupune si de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦raspunsul la tratamentul
¦
¦
¦ ¦
¦
¦specific.
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦BRD incomplet, BRD complet ¦
¦
¦ ¦
¦
¦congenital, BFAS, BFPI, fara¦
¦
¦ ¦
¦
¦alte
modificari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦morfofunctionale ale inimii,¦
¦
¦ ¦
¦
¦fara limitarea capacitatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦de
efort
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦BRD sau BRS major, asociate ¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦altor afectiuni cardiace, la¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦care bolnavii sunt
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatici la eforturi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mari si medii, dar au
¦
¦
¦ ¦
¦
¦conservata capacitatea de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prestatie fizica pentru
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi de mica intensitate¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Blocuri bifasciculare (BRD ¦
¦
¦ ¦
¦
¦major + BFAS, BRD major +
¦
¦
¦ ¦
¦
¦BFPI, BRS major) si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦trifasciculare (bloc
¦
¦
¦ ¦
¦
¦bifascicular + bloc AV) ce ¦
¦
¦ ¦
¦
¦apar in cadrul unei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiopatii cronice,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦simptomatice la eforturi de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦mica intensitate si chiar in¦
¦
¦ ¦
¦
¦repaus
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Boala nodului¦Aprecierea
tulburarilor ¦
¦
¦ ¦
¦sinusal (BNS)¦functionale se va face in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functie de complexitatea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦disritmiei supraventriculare¦
¦
¦ ¦
¦
¦asociata posibil cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari de conducere AV
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau chiar intraventriculare,¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezenta simptomatologiei: ¦
¦
¦ ¦
¦
¦palpitatii, angina, ameteli,¦
¦
¦ ¦
¦
¦dispnee, sincope, chiar Adam¦
¦
¦ ¦
¦
¦Stokes, precum si toleranta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦la efortul fizic. Se vor lua¦
¦
¦ ¦
¦
¦de asemenea in discutie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦indicatia implantarii de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stimulator cardiac, precum ¦
¦
¦ ¦
¦
¦si existenta altor
¦
¦
¦ ¦
¦
¦modificari structurale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovasculare
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦BNS cu bradicardie sinusala ¦
¦
¦ ¦
¦
¦asimptomatica. Fara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦afectarea capacitatii de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort.
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦BNS cu
disritmii
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦supraventriculare
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦simptomatice; toleranta la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi de intensitate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦medie
pastrata.
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦BNS simptomatica, cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦disritmii supraventriculare ¦
¦
¦ ¦
¦
¦complexe, eventual asociate ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cu tulburari de conducere
¦
¦
¦ ¦
¦
¦AV, toleranta la efort
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pastrata doar pentru
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi de intensitate mica¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Bolnavi ¦Se vor lua in
considerare ¦
¦
¦ ¦
¦purtatori de ¦urmatoarele
elemente:
¦
¦
¦ ¦
¦stimulator ¦- disparitia,
ameliorarea ¦
¦
¦ ¦
¦cardiac ¦sau
persistenta
¦
¦
¦ ¦
¦(pacemaker) ¦simptomatologiei
clinice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦care a motivat interventia ¦
¦
¦ ¦
¦
¦(cu referire dominant la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦starile lipotimice sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincopale);
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- prezenta unor anomalii de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦puls cauzate fie de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦epuizarea sursei de energie,¦
¦
¦ ¦
¦
¦fie de malfunctia de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stimulare si decelare a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eventualelor extrasistole; ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- semne EKG ale eficacitatii¦
¦
¦ ¦
¦
¦stimularii, precum si a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦situatiei patologice care a ¦
¦
¦ ¦
¦
¦necesitat pacingul;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tipul de stimulator,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiopatia pacientului
¦
¦
¦ ¦
¦
¦purtator si vechimea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦generatorului de puls
¦
¦
¦ ¦
¦
¦implantat;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- eventuale complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦Se pot
¦incadreaza ¦
¦
¦In cardio-stimulare
¦ ¦desfasura
¦ ¦
¦
¦eficienta, cu stare clinica ¦
¦activitati ¦
¦
¦
¦functionala buna, fara alte ¦
¦profesiona-¦
¦
¦
¦alterari ale functiei inimii¦ ¦le
seden- ¦
¦
¦
¦
¦
¦tare/usoare¦
¦
¦
¦
¦ ¦in
conditii¦ ¦
¦
¦
¦ ¦optime de
¦ ¦
¦
¦
¦
¦microclimat¦
¦
¦
¦
¦ ¦fara risc
¦ ¦
¦
¦
¦
¦profesional¦
¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦Pacientii prezinta unele
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦tulburari functionale, la
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦eforturi mari si medii,
¦
¦(cu
¦ ¦
¦
¦exista modificari patologice¦
¦aceleasi
¦ ¦
¦
¦EKG in afara celor induse de¦
¦recomandari¦
¦
¦
¦pacing
¦ ¦ca mai
sus)¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Pacienti cu afectiuni
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiace organice severe, la¦
¦
¦ ¦
¦
¦care
implantarea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦stimulatorului a permis doar¦
¦
¦ ¦
¦
¦regularizarea ritmului
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiac, dar care, prin
¦
¦
¦ ¦
¦
¦natura si amploarea modifi- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦carilor morfo-functionale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiovasculare, au capaci- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦tate functionala mult redu- ¦
¦
¦ ¦
¦
¦sa, prezinta simptome la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi mici si chiar in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦repaus si au risc vital
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crescut
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Bolnavi dupa ¦Aprecierea
tulburarilor ¦
¦
¦ ¦
¦By-pass ¦functionale
se va face in ¦
¦
¦ ¦
¦coronarian ¦raport
cu:
¦
¦
¦ ¦
¦sau
¦- evolutia simptomatologiei ¦
¦
¦ ¦
¦angioplastie ¦(angina,
palpitatii,
¦
¦
¦ ¦
¦coronariana
¦dispnee);
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- evolutia aspectului EKG: ¦
¦
¦ ¦
¦
¦modificari de faza terminala¦
¦
¦ ¦
¦
¦aritmii, tulburari de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦conducere;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- tulburarile de kinetica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦regionale si functia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sistolica globala a VS;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- existenta restenozarilor. ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦Pentru
¦incadreaza ¦
¦
¦Fara simptome anginoase sau ¦
¦activitatea¦
¦
¦
¦angina apare la intervale
¦
¦profesiona-¦
¦
¦
¦mari, aspect EKG normal sau ¦ ¦la
cu
¦ ¦
¦
¦EKG releva modificari minore¦
¦solicitari ¦
¦
¦
¦de faza terminala, aritmii ¦
¦energetice ¦
¦
¦
¦benigne; functie cardiaca
¦ ¦mici, in
¦ ¦
¦
¦normala sau disfunctie
¦ ¦conditii
de¦ ¦
¦
¦sistolica
usoara
¦
¦microclimat¦
¦
¦
¦(FE =
50-45%)
¦
¦corespunza-¦
¦
¦
¦
¦ ¦tor, fara
¦ ¦
¦
¦
¦
¦risc
¦ ¦
¦
¦
¦
¦profesional¦
¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦Revascularizare incompleta, ¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦cu persistenta anginei la
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦eforturi medii; disfunctie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦sistolica moderata de VS
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(FE = 40-44%; insuficienta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca NYHA II;
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata in situatia in
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦care simptomatologia si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburarile functionale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦persista si dupa aceste
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tehnici, sau daca s-au
¦
¦
¦ ¦
¦
¦produs restenozari sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦infarct miocardic acut post ¦
¦
¦ ¦
¦
¦interventie; disfunctie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sistolica moderata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(FE = 39-30%); insuficienta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca NYHA III.
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Cardiomiopa- ¦Variabilitatea simptomelor
¦
¦
¦ ¦
¦tia hipertro-¦care determina deficienta
¦
¦
¦ ¦
¦fica (CMH) ¦functionala este
determinata¦
¦
¦ ¦
¦este o ¦de
interactiunea complexa ¦
¦
¦ ¦
¦afectiune ¦dintre HVS,
gradientul
¦
¦
¦ ¦
¦miocardica ¦intraventricular,
ischemia ¦
¦
¦ ¦
¦primitiva, ¦miocardica si
disfunctia ¦
¦
¦ ¦
¦caracterizata¦diastolica si
sistolica. ¦
¦
¦ ¦
¦prin
¦Criteriile de apreciere a
¦
¦
¦ ¦
¦hipertrofia ¦deficientei functionale
sunt¦
¦
¦ ¦
¦VS si/sau VD,¦rezultatul
coroborarii
¦
¦
¦ ¦
¦care
¦datelor clinice: dispnee,
¦
¦
¦ ¦
¦afecteaza ¦angina
pectorala,
¦
¦
¦ ¦
¦predominent ¦presincope,
sincope;
¦
¦
¦ ¦
¦septul
inter-¦paraclinice:
¦
¦
¦ ¦
¦ventricular. ¦ecocardiografice - metoda
de¦
¦
¦ ¦
¦
¦electie pentru determinarea ¦
¦
¦ ¦
¦Caracteris- ¦severitatii HVS,
localizarea¦
¦
¦ ¦
¦tici: ¦si
cuantificarea
¦
¦
¦ ¦
¦VS
nedilatat,¦gradientului
¦
¦
¦ ¦
¦variabilita- ¦intraventricular,
a
¦
¦
¦ ¦
¦tea mare a ¦disfunctiei
cardiace;
¦
¦
¦ ¦
¦gradului de ¦electrice: HVS cu gradient
¦
¦
¦ ¦
¦hipertrofie; ¦QRS-T alterat, unde
Q
¦
¦
¦ ¦
¦Pentru
¦patologice, aritmii.
¦
¦
¦ ¦
¦definirea
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦CMH: grosimea¦Deficienta
functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦peretelui
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦> 13 mm ¦CMH
asimptomatice cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦toleranta buna la eforturi ¦
¦
¦ ¦
¦
¦mari si medii. Hipertrofie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦septala > 13
mm
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦Bolnavii paucisimptomatici ¦
¦cel putin
¦ ¦
¦
¦in repaus si la eforturi
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦mici, dar cu dispnee,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincope la efort mediu si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mare, angina, palpitatii,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦modificari EKG, hipertrofie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦septala avansata, SAM,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦gradient intraventricular. ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Bolnavii simptomatici la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort mic si repaus: angina,¦
¦
¦ ¦
¦
¦palpitatii dispnee, SAM, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦obstructie importanta a caii¦
¦
¦ ¦
¦
¦de iesire a VS (eco), cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari de ritm grave, cu ¦
¦
¦ ¦
¦
¦sincope sau presincope in
¦
¦
¦ ¦
¦
¦antecedente (repetitive).
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA
III
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala grava¦ 90-100%¦Capacitate ¦Gradul I
¦
¦
¦CMH cu insuficienta cardiaca¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦NYHA IV, ireversibila,
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦tulburari grave de ritm si ¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦sincope frecvente care
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦impiedica autoservirea
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Cardiomiopa- ¦Elementele functionale sunt
¦
¦
¦ ¦
¦tia dilatati-¦consecinta
reducerii
¦
¦
¦ ¦
¦va (CMD): ¦contractilitatii
miocardice.¦
¦
¦ ¦
¦dilatatia VS ¦Pentru
aprecierea
¦
¦
¦ ¦
¦sau a ambilor¦deficientei functionale
sunt¦
¦
¦ ¦
¦ventriculi, ¦suficiente datele clinice:
¦
¦
¦ ¦
¦conform ¦dispnee,
fatigabilitate, ¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor ¦reducerea tolerantei
la ¦
¦
¦ ¦
¦de diagnostic¦efort;
Paraclinic:
¦
¦
¦ ¦
¦acceptate in ¦ecocardiografia
este
¦
¦
¦ ¦
¦prezent: ¦investigatia
esentiala, ¦
¦
¦ ¦
¦D.T.DVS > ¦care detecteaza
dilatatia ¦
¦
¦ ¦
¦2,7 cm/m? ¦VS si disfunctia
sistolica; ¦
¦
¦ ¦
¦FE < 45% ¦EKG este
intotdeauna
¦
¦
¦ ¦
¦
¦anormala, dar anomaliile
¦
¦
¦ ¦
¦
¦electrice sunt de cele mai ¦
¦
¦ ¦
¦
¦multe ori nespecifice: TS, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦aplatizare T, subdenivelare ¦
¦
¦ ¦
¦
¦ST, Q patologice, BRS etc. ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦CMD in faza initiala pot ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Ne
se ¦
¦
¦avea deficienta functionala ¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦usoara, daca au toleranta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦buna la
efort
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦CMD cu dispnee la efort mare¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦
¦si mediu, crize anginoase
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦rare, tulburari de ritm
¦
¦
¦ ¦
¦
¦episodice. Disfunctie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sistolica VS moderata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(FE = 40-44%) Insuficienta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca NYHA
II
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Bolnavii cu insuficienta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca NYHA III, III/IV cu¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari severe de ritm
¦
¦
¦ ¦
¦
¦si/sau conducere cu tromboze¦
¦
¦ ¦
¦
¦intracavitare
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Disfunctie sistolica V.S.
¦
¦
¦ ¦
¦
¦moderata (FE = 39-30%)
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala grava¦ 90-100%¦Capacitate ¦Gradul I
¦
¦
¦CMD cu insuficienta cardiaca¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦grava, ireversibila sau cu ¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦sechele grave dupa accidente¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦embolice care impiedica
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦autoservirea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Disfunctie sistolica VS
¦
¦
¦ ¦
¦
¦grava (FE
<30%)
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Cardiomiopa- ¦Evaluarea se va face
in ¦
¦
¦ ¦
¦tia
¦raport cu: dispnee, semne de¦
¦
¦ ¦
¦restrictiva ¦staza periferica, cresterea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦mare a presiunii venoase la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦fel ca in pericardita
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cronica
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Pericardita ¦Constituirea
unei
¦
¦
¦ ¦
¦cronica ¦pericardite
cronice
¦
¦
¦ ¦
¦
¦constrictive este adesea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦indelungata, putand sa apara¦
¦
¦ ¦
¦
¦la un timp variabil de la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pericardita acuta (luni pana¦
¦
¦ ¦
¦
¦la ani). Dupa aparitia
¦
¦
¦ ¦
¦
¦manifestarilor majore,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦evolutia bolii este rapida ¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦Starea dupa pericardita
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦acuta, ca si pericardita
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦cronica constrictiva cu
¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari functionale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(dispnee) la eforturi mari ¦
¦
¦ ¦
¦
¦si medii, cu semne de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦
¦ ¦
¦
¦NYHA
II
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Pericardita cronica ¦ 70-89%
¦Capacitate ¦Gradul II ¦
¦
¦constrictiva cu semne de
¦ ¦de munca
si¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦NYHA III sau IV cu tulburari¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦de ritm sau conducere, cu
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦dispnee de repaus sau la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort mic; determina
¦
¦
¦ ¦
¦
¦deficienta accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala grava¦ 90-100%¦Capacitate ¦Gradul I
¦
¦
¦Pericardita cronica
¦ ¦de munca
si¦ ¦
¦
¦constrictiva cu insuficienta¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦cardiaca grava, ireversibila¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Cordul
¦Deficienta functionala se va¦
¦
¦ ¦
¦pulmonar ¦aprecia prin
coroborarea ¦
¦
¦ ¦
¦cronic (CPC) ¦datelor clinice
(ale
¦
¦
¦ ¦
¦
¦afectiunii respiratorii sau ¦
¦
¦ ¦
¦
¦vasculare, care a generat
¦
¦
¦ ¦
¦
¦CPC) cu rezultatele testelor¦
¦
¦ ¦
¦
¦functionale respiratorii si ¦
¦
¦ ¦
¦
¦datele obiective care releva¦
¦
¦ ¦
¦
¦HTP si suprasolicitarea VD ¦
¦
¦ ¦
¦
¦(HVD, cu sau fara dilatatie)¦
¦
¦ ¦
¦
¦oferite de EKG, ecografie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca.
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦Bolnavii cu dispnee la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi mari, HPT usoara, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦HVD
incipienta
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦Bolnavii cu dispnee la
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦eforturi mari si medii, HTP ¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦moderata, HVD moderata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(evaluata ecografic)
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦Bolnavi cu dispnee la
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eforturi mici, HTP grava,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦HVD, semne de insuficienta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca
dreapta
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala grava¦ 90-100%¦Capacitate ¦Gradul I
¦
¦
¦Bolnavii cu dispnee la
¦ ¦de munca
si¦ ¦
¦
¦eforturi minime sau cu orto-¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦pnee, cu semne de
¦ ¦pierduta
in¦ ¦
¦
¦insuficienta cardiaca
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦dreapta decompensata,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ireversibila, care conduc la¦
¦
¦ ¦
¦
¦pierderea capacitatii de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦autoservire
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Severitatea hipertensiunii pulmonare
(HTP): date ecocardiografice
HTP
usoara: PAP sistolica = 30-44 mmHg
HTP moderata: PAP sistolica = 45-70 mmHg;
HTP grava: PAP sistolica > 70
mmHg
TRANSPLANTUL CARDIAC
Transplantul cardiac se defineste ca
terapie de electie in cazuri selectionate de boli cardio-vasculare ireversibile,
care ameninta viata pacientului. Indicatia de transplant cardiac este limitata
la un numar relativ restrans de pacienti, la care se estimeaza un beneficiu real
in privinta cresterii duratei de supravietuire si a calitatii vietii.
Sunt evaluati, de regula, in vederea
transplantului cardiac pacienti cu insuficienta cardiaca congestiva clasele III,
IV NYHA. Pacientii cu simptome clasificate in clasa II NYHA pot fi evaluati in
vederea transplantului cardiac in cazul asocierii unor conditii severe care
intuneca prognosticul bolii. Pot fi indicatii de transplant cardiac:
- boala cardiaca ischemica refractara la
terapia medicamentoasa;
- tahicardia
ventriculara sustinuta, refractara la toate metodele terapeutice, inclusiv
implantarea de defibrilatoare;
-
cardiomiopatia dilatativa;
- cardiomiopatia
restrictiva;
- cardiomiopatia
dilatativa;
- boli cardio-vasculare
congenitale, in situatiile in care riscul chirurgical este foarte
mare.
Diagnostic functional
In aprecierea deficientei functionale, a
incapacitatii adaptative, respectiv a gradului de invaliditate, se va tine seama
de:
- gradul afectarii functiei
cardio-vasculare, evaluata prin parametrii hemodinamici specifici;
- evolutia post-transplant;
- existenta complicatiilor cauzate de boala de
fond, de interventia operatorie sau de tratamentul imunosupresor cronic.
Pacientii cu evolutie post-operatorie
favorabila, cu functie hemodinamica adecvata post-transplant prezinta deficienta
functionala accentuata, incapacitate adaptativa 70-89%, capacitate de munca
pierduta in totalitate.
Evolutia
nefavorabila cu restabilire inadecvata a parametrilor hemodinamici si/sau
prezenta complicatiior determina deficienta functionala grava cu incapacitate
adaptativa de 90-100%, capacitate de munca si autoservire pierdute in
totalitate.
Complicatiile care duc la
includerea bolnavului in categoria invaliditatii totale cu insotitor sunt:
- respingerea allogrefei;
- disfunctia allogrefei (din cauza efectelor
farmacologice sau vasculare - vasculopatia allogrefei);
- boala coronariana ischemica;
- complicatii cauzate de imunosupresia cronica
(insuficienta renala - nefrotoxicitatea ciclosporinei, infectii severe,
neoplazii);
- tulburari psihice - depresie
reactiva.
Reluarea activitatii este
posibila numai intr-un numar foarte restrans de cazuri. Daca pacientul doreste
sa isi reia activitatea profesionala, se vor avea in vedere:
- aspectele legate de locul de munca
(solicitari energetice si neuro-psihice, conditii de microclimat, securitatea
muncii);
- nivelul de inteligenta, profilul
psihologic, nivelul pregatirii profesionale, situatia familiala si
sociala.
BOLILE ARTERELOR PERIFERICE (BAP)
Evaluarea functionala si aprecierea capacitatii de munca in arteriopatiile periferice
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea
¦
Deficienta ¦Incapa-
¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦
functionala ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Arteriopa- ¦Fara deficienta functionala
¦ 0-19% ¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦tiile
¦- arteriopatii de st. I:
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦periferice ¦asimptomatic,
absenta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦pulsului arterial, raport
¦
¦
¦ ¦
¦
¦glezna/brat 0.9-0,8; indice ¦
¦
¦ ¦
¦
¦oscilometric
0,5
¦
¦
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata.
¦Nu se ¦
¦
¦usoara
¦ ¦Necesita
¦incadreaza ¦
¦
¦- arteriopatii st. II A:
¦ ¦schimbarea
¦ ¦
¦
¦claudicatie intermitenta la ¦
¦locului de ¦
¦
¦
¦> 200 m mers si terminarea ¦
¦munca (daca¦
¦
¦
¦testului de efort
¦ ¦este
cazul)¦ ¦
¦
¦standardizat la covor
¦
¦si
¦ ¦
¦
¦rulant*, indicele
¦ ¦urmarirea
¦ ¦
¦
¦glezna/brat intre 0,7-0,8; ¦
¦continua a ¦
¦
¦
¦indice oscilometric 0,5
¦ ¦evolutiei
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦bolii
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala medie¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦
¦- arteriopatii st. II B:
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦
¦claudicatie intermitenta la ¦
¦jumatate.
¦ ¦
¦
¦putin de 200 m de mers,
¦ ¦Monitori-
¦ ¦
¦
¦incapacitatea de a termina ¦
¦zare
¦ ¦
¦
¦testul la covor rulant*,
¦ ¦continua;
¦ ¦
¦
¦indicele glezna/brat
¦ ¦in functie
¦ ¦
¦
¦0,7-0,6; indice oscilometric¦ ¦de
locul de¦ ¦
¦
¦o, asociate si cu alte
¦ ¦munca,
¦ ¦
¦
¦localizari atero-sclerotice ¦ ¦poate
lucra¦ ¦
¦
¦
¦ ¦si cu
norma¦ ¦
¦
¦
¦ ¦intreaga
¦ ¦
¦
+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦- arteriopatii st. III:
¦
¦
¦ ¦
¦
¦durere ischemica de repaus; ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- arteriopatii st. IV: apar ¦
¦
¦ ¦
¦
¦tulburari trofice;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- indice glezna /brat < 0,6;¦
¦
¦ ¦
¦
¦indice oscilometric 0;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- amputatie pana la nivelul ¦
¦
¦ ¦
¦
¦gambei unilateral + BAP st. ¦
¦
¦ ¦
¦
¦II/III membru controlateral;¦
¦
¦ ¦
¦
¦- *amputatie gambe bilateral¦
¦
¦ ¦
¦
¦- *amputatie gamba
¦
¦
¦ ¦
¦
¦unilateral + anchiloza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦genunchi, sold controlateral¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦
¦Deficienta functionala grava¦ 90-100%¦Capacitate ¦Gradul I
¦
¦
¦- arteriopatii cu amputatii ¦ ¦de
munca si¦ ¦
¦
¦ce duc la tulburari
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦functionale grave si
¦ ¦pierduta
in¦ ¦
¦
¦necesita ingrijire
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦
¦permanenta;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- amputatie unilaterala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦coapsa + BAP st. III-IV
¦
¦
¦ ¦
¦
¦membru controlateral;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- amputatia ambelor coapse; ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- amputatie coapsa
¦
¦
¦ ¦
¦
¦unilateral + anchiloza sold ¦
¦
¦ ¦
¦
¦controlateral
¦
¦
¦ ¦
¦
¦BAP = boala arteriala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦periferica
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
-----
* In aceste situatii, deficienta
functionala poate fi accentuata sau grava, in functie de posibilitatile de
protezare si de eventualele asocieri cu alte localizari ale aterosclerozei
(coronariene, cerebrale etc.), precum si in functie de extensia si severitatea
acesteia.
Arteriopatii obliterante operate
Evaluarea insuficientei arteriale
postoperatorii implica determinarea semnelor si a simptomelor ce rezulta din
diminuarea circulatiei arteriale tisulare locale.
Aprecierea tulburarilor functionale se
va face in raport cu evolutia simptomelor subiective (durere de repaus,
claudicatie), existenta semnelor fizice revelatoare de insuficienta circulatorie
arteriala, datele obiective oferite de investigatiile paraclinice specifice
(oscilometrie, indice presional (IP), Doppler vascular, angiografie). Bolnavul
va fi inclus intr-un stadiu evolutiv al clasificarii Leriche-Fontaine, dupa care
se va stabili deficienta functionala si, implicit, capacitatea de munca. Se va
tine cont de toleranta la tratamentul anticoagulant cronic, acolo unde este
cazul.
-----
* Testul de efort standardizat la covor rulant pentru aprecierea clinica a
ischemiei cronice consta in 5 minute de mers cu o viteza de 3,2 km/h si o
inclinare a pantei de 10°.
Terminarea
testului plaseaza bolnavul in st. IIA Fontaine, iar incapacitatea de a termina
testul din cauza claudicatiei este echivalentul st. IIB Fontaine.
INSUFICIENTA VENOASA CRONICA
Evaluarea functionala si aprecierea
capacitatii de munca in insuficienta venoasa cronica
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea
¦
Deficienta ¦Incapa-
¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦
functionala ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦CEAP- C0-C2 ¦Fara deficienta functionala ¦
0-19% ¦Pastrata. ¦Nu se ¦
¦
¦- varice
simple
¦ ¦Schimbarea ¦incadreaza ¦
¦
¦- pachete varicoase
¦ ¦locului de
¦ ¦
¦
¦
¦ ¦munca
¦ ¦
¦
¦
¦
¦nefavorabil¦
¦
¦
¦
¦
¦prin
¦ ¦
¦
¦
¦
¦temperaturi¦
¦
¦
¦
¦ ¦ridicate
si¦ ¦
¦
¦
¦
¦ortostatism¦
¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Insuficienta ¦Deficienta
functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata. ¦Nu
se ¦
¦venoasa
¦usoara
¦ ¦Schimbarea ¦incadreaza ¦
¦cronica ¦- dilatatii
arciforme cu ¦
¦locului de ¦
¦
¦gradul 1 ¦hipertensiune
venoasa
¦ ¦munca
¦ ¦
¦CEAP- C3
¦ortostatica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- edem
moderat
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Insuficienta ¦Deficienta functionala medie¦ 50-69%
¦Pierduta ¦Gradul III ¦
¦venoasa ¦- dilatatii
varicoase
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦cronica
¦extinse
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦gradul 2 ¦- edem
moderat/sever
¦
¦
¦ ¦
¦CEAP- C4-C5 ¦- senzatie de greutate
in ¦
¦
¦ ¦
¦
¦gamba
marcata
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- modificari pigmentare,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eczema, lipodermatoscleroza ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- ulcer venos de gamba
¦
¦
¦ ¦
¦
¦vindecat
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Insuficienta ¦Deficienta
functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦venoasa
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦cronica ¦- edemul
cuprinde intreaga ¦
¦
¦ ¦
¦gradul 3
¦gamba
¦
¦
¦ ¦
¦CEAP- C6 ¦- senzatie de
greutate
¦
¦
¦ ¦
¦
¦imediat dupa adoptarea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ortostatismului
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- ulcer venos de gamba activ¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Clasificarea CEAP - Stadializarea insuficientei venoase cronice pe baza criteriilor Clinice, Etiologice, Anatomice si Patofizologice
2. AFECTIUNI RESPIRATORII
Pentru evaluarea capacitatii de munca in afectiunile respiratorii, sunt necesare:
I. Evaluarea clinica:
- Simptome (tuse, expectoratie, dispnee
la efort, paroxistica sau permanenta);
- Evolutie (forme stabile, exacerbari
rare/frecvente);
- Impactul asupra
calitatii vietii;
- Nivelul limitarii
activitatii fizice;
- Nivelul
consumului de medicamente.
II. Explorarile functionale
pulmonare:
- evaluarea ventilatiei
pulmonare prin spirometrie;
-
evaluarea globala a schimburilor gazoase (gazanaliza sangelui arterial in repaus
si efort);
- evaluarea mecanismelor
de adaptare la efort prin teste specifice;
- efectuarea de teste suplimentare de
explorare functionala pulmonara (determinarea VR si CRF, teste de mecanica
pulmonara, teste de transfer gazos prin membrana alveolo-capilara,
pletismografie cu determinarea rezistentei la flux in caile aerifere - Raw
etc.).
III. Examenul radiologic pulmonar:
- este obligatoriu in toate afectiunile
respiratorii;
- este util pentru:
- diagnosticul pozitiv si
diferential;
- urmarirea
evolutiei bolii;
-
evidentierea complicatiilor.
IV. Electrocardiograma, ecografia cardiaca in cazurile complicate cu cord pulmonar cronic sau insuficienta cardiaca dreapta.
ASTMUL BRONSIC
Criterii de diagnostic functional
I. Simptome: diurne/nocturne,
intermitente/permanente, controlate terapeutic sau nu, impactul asupra
activitatii zilnice;
II. Functia
ventilatorie (VEMS, PEF variabilitate);
III. Tratament (tratamentul cronic si
tratamentul crizelor).
Severitatea astmului bronsic
In clinicile de pneumologie, acestea se
clasifica pe baza elementelor clinice si functionale inainte de tratament.
Daca pacientul se afla deja in
tratament, severitatea bolii se apreciaza in functie de raspunsul la tratament
(controlul clinic).
Observatii:
Tabelul 1 prezinta criteriile de
evaluare a deficientei functionale, a incapacitatii adaptative si a capacitatii
de munca stabilite pe baza clasificarii severitatii astmului bronsic conform
caracteristicilor clinice si functionale (Global Initiative for Asthma-GINA
2006).
Notiunea de control vizeaza
componenta clinica si se refera la efectele tratamentului asupra manifestarilor
bolii.
Evaluarea functionala a
severitatii prin spirometrie este obligatorie pentru stabilirea deficientei
functionale.
In cazurile corect
tratate, se va tine seama in evaluarea cazurilor si de nivelul de control al
astmului bronsic.
Tabelul 1. Criterii de diagnostic
clinic, diagnostic functional si al capacitatii de munca in astmul bronsic
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea
¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦(forma
clini-¦
functional ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦ca, stadiul)
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Astm bronsic ¦Fara deficienta functionala ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu se
¦
¦intermitent ¦Simptome mai putin de o
data¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦pe saptamana; simptome
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦nocturne mai putin de doua ¦
¦ ¦invaliditate¦
¦
¦ori pe luna; exacerbari rare¦
¦
¦ ¦
¦
¦de scurta durata;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦asimptomatic in afara
¦
¦
¦ ¦
¦
¦crizelor, nu afecteaza
¦
¦
¦ ¦
¦
¦activitatea zilnica
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- VEMS, PEF = 80% din prezis¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Variabilitate PEF sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦VEMS =
20%
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Astm bronsic ¦Deficienta
functionala ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦persistent
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦usor
¦Simptome mai mult de o data ¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦pe saptamana, dar mai putin ¦
¦ ¦invaliditate¦
¦
¦de o data pe zi; simptome
¦
¦
¦ ¦
¦
¦nocturne mai mult de doua
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ori pe luna; exacerbari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦frecvente, care pot afecta ¦
¦
¦ ¦
¦
¦activitatea zilnica si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦somnul;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- VEMS, PEF pana la 65% din ¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezis
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Variabilitate PEF sau VEMS¦
¦
¦ ¦
¦
¦20-30%
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Astm bronsic ¦Deficienta functionala medie¦ 50-69%
¦Pierduta ¦III ¦
¦persistent ¦Simptome zilnice;
simptome ¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦moderat ¦nocturne mai
mult de o data ¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦
¦pe saptamana; exacerbari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦frecvente care pot afecta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦activitatea zilnica si
¦
¦
¦ ¦
¦
¦somnul, insotite de
¦
¦
¦ ¦
¦
¦alterarea functiei
¦
¦
¦ ¦
¦
¦ventilatorii (VEMS, PEF
¦
¦
¦ ¦
¦
¦60-50% prezis, variabilitate¦
¦
¦ ¦
¦
¦PEF sau VEMS > 30%)
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Astm bronsic ¦Deficienta
functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦II ¦
¦persistent
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦sever
¦Simptome zilnice; exacerbari¦
¦
¦ ¦
¦
¦frecvente, severe; simptome ¦
¦
¦ ¦
¦
¦nocturne frecvente;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦limitarea importanta a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦activitatii zilnice,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦insotita de alterarea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦functiei ventilatorii (VEMS,¦
¦
¦ ¦
¦
¦PEF = 50% prezis,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Variabilitate PEF sau
¦
¦
¦ ¦
¦
¦VEMS >
30%)
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Complicatii ¦Deficienta functionala grava¦
90-100%¦Capacitate
¦I ¦
¦(insuficienta¦VEMS, PEF < 30%
prezis, ¦
¦de
¦ ¦
¦respiratorie ¦hipoxemie severa de repaus
±¦
¦autoservire¦
¦
¦cronica, CPC,¦hipercapnie (pa O(2) <
60 ¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦ICD)
¦mmhg, pa C0(2) > 50 mmhg) + ¦
¦
¦ ¦
¦
¦Semne de cord pulmonar
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cronic, insuficienta
¦
¦
¦ ¦
¦
¦cardiaca ireductibila
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Tabelul 2. Stadializarea astmului
bronsic in functie de nivelul de control terapeutic
*T*
+-----------------------------------------------------------------------------+
¦ Caracteristici
¦ Controlat ¦Partial
controlat¦ Necontrolat ¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Simptome
pe ¦Fara sau mai putin de¦Mai mult de
doua ¦Cel putin trei ¦
¦parcursul
zilei ¦doua ori/saptamana ¦ori pe saptamana
¦dintre elementele¦
¦
¦
¦
¦precizate la ¦
¦
¦
¦
¦astmul bronsic ¦
¦
¦
¦
¦partial controlat¦
¦
¦
¦
¦in fiecare ¦
¦
¦
¦
¦saptamana ¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Limitarea
¦Fara
¦Prezenta
¦
¦
¦activitatii
¦
¦
¦
¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Simptome nocturne
¦Fara
¦Prezente
¦
¦
¦(trezesc
pacientul)¦
¦
¦
¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Tratament de ¦Nu
este necesar sau ¦Necesar de mai
¦
¦
¦urgenta
¦poate fi necesar de ¦mult de doua ori
¦
¦
¦
¦mai putin de doua ori¦pe saptamana
¦
¦
¦
¦pe saptamana
¦
¦
¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Functia pulmonara
¦Normala
¦< 80% din prezis
¦
¦
¦(VEMS sau PEF)
¦
¦sau din cea mai
¦
¦
¦
¦
¦buna valoare
¦
¦
¦
¦
¦personala (daca
¦
¦
¦
¦
¦este cunoscuta)
¦
¦
+-------------------+---------------------+-----------------+-----------------¦
¦Exacerbari
¦Niciuna
¦Cel putin una pe ¦Una pe saptamana ¦
¦
¦
¦an
¦
¦
+-----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
BOALA PULMONARA OBSTRUCTIVA CRONICA
(BPOC)*
-----
* Conform recomandarilor ghidurilor GOLD (Global Initiative for Chronic
Obstructive Lung Disease, Initiativa Globala privind Diagnosticul, Monitorizarea
si Prevenirea BPOC)
Criterii de diagnostic functional
I. Simptome: tuse, expectoratie, dispnee
progresiva accentuata la efort;
II.
Functia ventilatorie: obstructie la flux partial reversibila, cu sau fara
simptome prezente, evaluata prin spirometrie (VEMS, VEMS/ CVF).
III. Determinari gazanalitice
sanguine.
Severitatea BPOC
Se clasifica pe baza parametrilor
ventilatori determinati prin spirometrie, corelati cu frecventa, durata si
intensitatea exacerbarilor, eventual cu prezenta complicatiilor (insuficienta
respiratorie cronica, CPC, ICD).
Severitatea alterarilor spirografice
definita prin valorile procentuale ale VEMS
*T*
+-------------------------------------------+
¦ Gradul de severitate ¦ VEMS
% prezis ¦
+-------------------------+-----------------¦
¦
usor
¦ 80-65 ¦
+-------------------------+-----------------¦
¦
moderat
¦ 64-50 ¦
+-------------------------+-----------------¦
¦
sever
¦ 50-35 ¦
+-------------------------+-----------------¦
¦ foarte
sever ¦
< 35 ¦
+-------------------------------------------+
*ST*
Criterii de diagnostic clinic,
diagnostic functional si al capacitatii de munca in BPOC
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea
¦
Diagnosticul ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦(forma
¦
functional ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦clinica,
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦stadiul)
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul I ¦Deficienta
functionala ¦ 1-29% ¦Pastrata
¦Nu se ¦
¦BPOC
forma
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦usoara ¦-
VEMS/CVF < 0,70
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦- VEMS, = 80% prezis
¦
¦ ¦invaliditate¦
¦
¦Simptome prezente sau nu; nu¦
¦
¦ ¦
¦
¦este afectata activitatea
¦
¦
¦ ¦
¦
¦zilnica
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul II ¦Deficienta
functionala ¦ 30-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦BPOC
forma
¦usoara
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦moderata ¦- VEMS/CVF
< 0,70
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦- VEMS 80-60% din prezis
¦
¦ ¦invaliditate¦
¦
¦Dispnee la efort, exacerbari¦
¦
¦ ¦
¦
¦care necesita tratament de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦specialitate, nu este
¦
¦
¦ ¦
¦
¦afectata activitatea zilnica¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul II ¦Deficienta functionala
medie¦ 50-69% ¦Pierduta
¦III ¦
¦BPOC forma ¦- VEMS/CVF <
0,70%
¦ ¦cel putin
¦ ¦
¦moderata ¦- VEMS 59-50% din
prezis ¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦Dispnee la efort, exacerbari¦
¦
¦ ¦
¦
¦care necesita tratament de ¦
¦
¦ ¦
¦
¦specialitate; poate fi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦afectata activitatea zilnica¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul III ¦Deficienta
functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦II ¦
¦BPOC forma
¦accentuata
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦grava ¦-
VEMS/CVF < 0,70
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- VEMS 49-30% din prezis
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Dispnee la eforturi
¦
¦
¦ ¦
¦
¦medii/mici, exacerbari
¦
¦
¦ ¦
¦
¦repetate, afectare
¦
¦
¦ ¦
¦
¦importanta a activitatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦zilnice
¦
¦
¦ ¦
+-------------+----------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul IV ¦Deficienta functionala
grava¦ 90-100%¦Capacitate
¦I ¦
¦BPOC forma ¦- VEMS/CVF <
70%
¦ ¦de auto-
¦ ¦
¦foarte grava ¦- VEMS < 30% din prezis sau
¦ ¦servire
¦ ¦
¦
¦VEMS 49-30% din prezis, dar ¦
¦pierduta
¦ ¦
¦
¦cu
complicatii
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- Insuficienta respiratorie ¦
¦
¦ ¦
¦
¦cronica (pa O(2) < 60 mmHg, ¦
¦
¦ ¦
¦
¦pa CO(2) > 50 mmHg)
¦
¦
¦ ¦
¦
¦- CPC, ICD ireductibila
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Afectare severa a
¦
¦
¦ ¦
¦
¦activitatii zilnice;
¦
¦
¦ ¦
¦
¦necesita
OLD
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
PNEUMOPATIILE INTERSTITIALE DIFUZE
(PID)
Pneumopatiile interstitiale difuze
reprezinta un grup numeros si eterogen de afectiuni pulmonare care insotesc
conditii clinice variate, congenitale sau dobandite, complicand tabloul clinic
si evolutia acestora.
Cauze mai
frecvente de PID
- Afectiuni
pulmonare primitive: Fibroza interstitiala difuza idiopatica, sarcoidoza,
histiocitoza X, brosiolita obliteranta, pneumonia limfocitara interstitiala;
- Afectiuni reumatismale sistemice:
artrita reumatoida, LES, sclerodermia, boala mixta de colagen, spondilita
anchilozanta etc.
- Iatrogene:
antibiotice, antiinflamatoare, antihipertensive, citostatice etc;
- Expunere profesionala: silicoza,
azbestoza, berilioza, pulberi, gaze, vapori cu actiune fibrozanta etc.;
- Vasculita pulmonara: granulomatoza
Wegener;
- Afectiuni congenitale:
fibroza pulmonara idiopatica familiala, neurofibromatoza, scleroza tuberoasa,
boala Gaucher etc.
Observatie. In cazul in care conditia patologica primara este identificata, se vor aplica criteriile respective, considerand PID asociata ca un factor agravant.
Tabelul 3. Criterii de diagnostic
clinic, diagnostic functional si al capacitatii de munca in pneumopatiile
interstitiale difuze (PID)
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Stadiul ¦
Diagnosticul clinic ¦Incapa- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦ clinic
¦ si
functional ¦citatea ¦de
munca ¦invaliditate¦
¦
¦
¦adapta- ¦
¦ ¦
¦
¦
¦tiva
¦
¦ ¦
+-----------+------------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul I ¦Deficienta functionala usoara ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦Dispnee la
efort
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦VEMS = 65% din prezis,
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦factorul de transfer gazos
¦
¦ ¦invaliditate¦
¦
¦(TL,C0) normal sau usor scazut¦
¦
¦ ¦
¦
¦(pana la 60% din prezis),
¦
¦
¦ ¦
¦
¦capacitate de efort normala
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau usor scazuta (5-7 MET),
¦
¦
¦ ¦
¦
¦eventual hipoxemie usoara la ¦
¦
¦ ¦
¦
¦efort (Sa0(2) = 95%)
¦
¦
¦ ¦
+-----------+------------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul II ¦Deficienta functionala medie ¦
50-69% ¦Cel putin ¦Gradul III ¦
¦
¦Dispnee la eforturi moderate ¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦VEMS 64-50% din prezis, TL,C0 ¦
¦pierduta
¦ ¦
¦
¦reducere moderata (60-40% din ¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezis), capacitatea de efort ¦
¦
¦ ¦
¦
¦- reducere moderata (3-5MET), ¦
¦
¦ ¦
¦
¦eventual hipoxemie usoara/
¦
¦
¦ ¦
¦
¦moderata la efort in repaus
¦
¦
¦ ¦
¦
¦sau efort (Sa0(2) 94 - 93%)
¦
¦
¦ ¦
+-----------+------------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul III¦Deficienta
functionala ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦Gradul II ¦
¦
¦accentuata. Dispnee in repaus.¦
¦totalitate ¦
¦
¦
¦VEMS < 50% din prezis, Tl, C0 ¦
¦
¦ ¦
¦
¦reducere severa (< 40% din
¦
¦
¦ ¦
¦
¦prezis), reducere accentuata a¦
¦
¦ ¦
¦
¦capacitatii de efort (<3MET), ¦
¦
¦ ¦
¦
¦hipoxemie moderata sau severa ¦
¦
¦ ¦
¦
¦in repaus sau la efort
¦
¦
¦ ¦
¦
¦(Sa0(2) <
93%)
¦
¦
¦ ¦
+-----------+------------------------------+--------+-----------+------------¦
¦Stadiul IV ¦Deficienta functionala grava ¦
90-100%¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦
¦VEMS < 30% din prezis sau
¦
¦de
¦ ¦
¦
¦VEMS 49-30% din prezis, dar cu¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦complicatii
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦
¦Insuficienta respiratorie
¦
¦
¦ ¦
¦
¦conica (pa0(2) < 60 mmHg,
¦
¦
¦ ¦
¦
¦paC0(2) > 50
mmHg
¦
¦
¦ ¦
¦
¦CPC, ICD ireductibila
¦
¦
¦ ¦
¦
¦Afectare severa a activitatii ¦
¦
¦ ¦
¦
¦zilnice; necesita 0LD
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
SUPURATII BRONHOPULMONARE CRONICE
Supuratiile bronhopulmonare constituie
un grup eterogen de afectiuni, caracterizate prin infectie recurenta sau
persistenta de tip supurativ, care se manifesta clinic prin:
- bronhoree purulenta - recurenta si/sau
persistenta, eventual fetida sau hemoptoica (in fazele acute depasind 50 ml/24
h);
- dispnee de efort sau repaus;
- semne generalizate de infectie.
Se includ in acest grup:
- supuratii bronsice - bronsite cronice
purulente, bronsiectazii supurate;
-
supuratii pulmonare - abcese pulmonare, supuratii pulmonare, difuzepioscleroza
pulmonara.
Supuratii bronhopulmonare
Criterii de diagnostic clinic,
diagnostic functional si al capacitatii de munca in supuratiile bronhopulmonare
cronice
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Clinic si functional¦ Exacerbari¦Controlul ¦Incapa-
¦Deficienta ¦Gradul de ¦
¦
¦
¦terapeutic¦citatea ¦functionala/¦invalidi- ¦
¦
¦
¦ ¦adapta- ¦Capacitatea
¦tate ¦
¦
¦
¦ ¦tiva
¦de munca
¦ ¦
+--------------------+-----------+----------+--------+------------+----------¦
¦- pusee supurative ¦< 2
luni/an¦complet ¦ 1-19%
¦Fara ¦Nu se
¦
¦episodice
¦
¦reversibi-¦
¦Pastrata ¦incadreaza¦
¦-
dispnee gr. I
¦
¦le
¦
¦
¦ ¦
¦- fara disfunctie
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ventilatorie
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+--------------------+-----------+----------+--------+------------+----------¦
¦-
disfunctie ¦< 2
luni/an¦complet ¦ 20-49% ¦Usoara ¦Nu
se ¦
¦ventilatorie usoara
¦
¦reversibi-¦
¦Pastrata ¦incadreaza¦
¦VEMS
> 65%
¦
¦le
¦
¦
¦ ¦
¦-
bronhoree
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦50-70 ml/24 h in
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cursul puseelor
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦supurative
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+--------------------+-----------+----------+--------+------------+----------¦
¦-
disfunctie
¦ ¦reversibi-¦
50-69% ¦Medie
¦III ¦
¦ventilatorie
¦ ¦le
prin ¦ ¦Capacitatea
¦ ¦
¦moderata VEMS
50-65%¦ ¦tratament
¦ ¦de munca
¦ ¦
¦din
prezis
¦
¦
¦ ¦pierduta
cel¦ ¦
¦a) bronhoree >
¦> 2 luni/an¦
¦
¦putin
¦ ¦
¦70 ml/24 h in
timpul¦
¦
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦puseelor supurative
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- dispnee gr. I-II
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦b)
bronhoree ¦< 3
luni/an¦
¦
¦
¦ ¦
¦70 ml/24 h in
timpul¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦puseelor
supurative.¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipoxemie la
efort¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- reducere moderata
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦a capacitatii de
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦efort
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+--------------------+-----------+----------+--------+------------+----------¦
¦-
disfunctie ¦> 3
luni/an¦Partial ¦ 70-89% ¦Accentuata
¦II ¦
¦ventilatorie severa
¦
¦sau
¦ ¦Capacitatea
¦ ¦
¦VEMS 35-49% din
¦ ¦temporar
¦ ¦de munca
¦ ¦
¦prezis
¦
¦reversibi-¦ ¦pierduta in
¦ ¦
¦- bronhoree >
¦
¦le
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦70 ml/24
h
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipoxemie in
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦repaus sau la efort
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- semne prezente de
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦CPC
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+--------------------+-----------+----------+--------+------------+----------¦
¦-
disfunctie ¦persistent ¦ineficient¦
90-100%¦Grava
¦I ¦
¦ventilatorie foarte
¦
¦
¦ ¦Capacitatea
¦ ¦
¦severa VEMS < 35%
¦
¦
¦
¦de
¦ ¦
¦din
prezis
¦
¦
¦ ¦autoservire
¦ ¦
¦-
bronhoree
¦
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦purulenta
permanenta¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦> 70 ml/24
h
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- insuficienta
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦respiratorie
cronica¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦manifesta
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(pa0(2) = 60 mmHg
in¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦repaus), CPC, ICD
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ireductibila,
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦capacitate de
¦
¦
¦
¦
¦ ¦
¦autoservire
pierduta¦
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
PLEUREZII PURULENTE
(empiem pleural, piotorax, abces
pulmonar)
Sunt afectiuni determinate
de acumularea de lichid purulent in cavitatea pleurala. Pun problema aprecierii
incapacitatii si a deficientei functionale in urmatoarele situatii:
a) determina sechele importante
(pahipleurita, calcificari pleurale);
b) au necesitat tratament chirurgical (decorticare, exereza pulmonara,
toracoplastie).
Aprecierea
incapacitatii si a deficientei functionale se bazeaza pe:
- evolutia clinica;
- severitatea disfunctiei
ventilatorii;
- reducerea capacitatii
de efort estimata prin teste specifice.
TUBERCULOZA PULMONARA
Conform Programului National de Control
al Tuberculozei:
1. cazul de
tuberculoza este considerat:
-
pacientul cu simptome si semne sugestive de tuberculoza, confirmat bacteriologic
si/sau histopatologic, la care este obligatorie instruirea tratamentului
antituberculos;
- pacientul care nu
are confirmare bacteriologica si/sau histopatologica, dar are un context clinic
si paraclinic compatibil cu tuberculoza, iar medicul specialist decide
instituirea tratamentului antituberculos.
2. pacientii cu diagnosticul de
tuberculoza se clasifica in urmatoarele categorii:
- caz nou: pacientul care nu a mai facut
tratament cu medicamente antituberculoase in asociere pe o perioada mai mare de
o luna;
- recidiva: pacientul cu
tuberculoza pulmonara care a primit o cura de tratament antituberculos in
antecedente, a fost declarat vindecat si are un nou episod evolutiv confirmat
bacteriologic;
- esec: pacientul cu
tuberculoza pulmonara care a ramas sau a devenit pozitiv (conform criteriilor de
confirmare bacteriologica) la examenul bacteriologic al sputei pentru BK dupa 4
luni de tratament;
- cronic:
pacientul cu esec terapeutic la primul retratament.
3. categoriile de evaluare a
tratamentului pentru pacientii cu tuberculoza pulmonara confirmati bacteriologic
initial:
- vindecati: pacienti
confirmati bacteriologic, cu tratament corect efectuat, care au cel putin doua
controale de sputa negative, din care unul in ultima luna de tratament;
- tratament incheiat: pacient cu
tratament corect efectuat, neconfirmat initial bacteriologic sau confirmat
bacteriologic, dar care nu are doua controale de sputa negative, pentru a fi
etichetat vindecat;
- esec
terapeutic: pacientul care este pozitiv la orice examen bacteriologic al sputei
efectuat dupa 4 luni de tratament.
Bolnavii confirmati clinic si bacteriologic cu tuberculoza pulmonara beneficiaza
de concedii medicale de 360 de zile, conform legii. Dupa aceasta perioada,
deficienta functionala si incapacitatea adaptativa se apreciaza in functie de
categoria clinica si terapeutica in care se afla bolnavul.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Categoria clinica si terapeutica
¦Incapaci- ¦Deficienta ¦Gradul de ¦
¦
¦tatea ¦functionala/ ¦invaliditate¦
¦
¦adaptativa¦Capacitatea
de¦ ¦
¦
¦
¦munca
¦ ¦
+-------------------------------------+----------+--------------+------------¦
¦Vindecat (fara
sechele)
¦ 20-49% ¦Usoara ¦Nu
se ¦
¦
¦
¦Pastrata ¦incadreaza ¦
¦
¦
¦
¦in grad de ¦
¦
¦
¦
¦invaliditate¦
+-------------------------------------+----------+--------------+------------¦
¦Tratament
incheiat
¦ 50-69% ¦Medie
¦III ¦
¦
¦ ¦Cel
putin
¦ ¦
¦
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦
¦pierduta
¦ ¦
+-------------------------------------+----------+--------------+------------¦
¦- esec
terapeutic
¦ 70-89% ¦Accentuata
¦II ¦
¦-
cronic
¦ ¦In totalitate
¦ ¦
¦- recidiva (precoce - la mai putin
de¦
¦pierduta
¦ ¦
¦un an de la
vindecare)
¦
¦
¦ ¦
¦- complicatii severe,
cronice
¦
¦
¦ ¦
¦(fistule
bronho-pleuro-bronsice,
¦
¦
¦ ¦
¦empieme tbc
reziduale)
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------------------+----------+--------------+------------¦
¦Forme cronice severe insotite de:
¦ 90-100% ¦Grava
¦I ¦
¦-
casexie
¦ ¦Capacitatea
de¦ ¦
¦- insuficienta respiratorie cronica
¦ ¦autoservire
¦ ¦
¦manifesta
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦- ICD
ireductibila
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
TUBERCULOZA PULMONARA OPERATA
In stabilirea incapacitatii si a
gradului de invaliditate la acesti bolnavi, se va tine seama de:
- criteriile de activitate a
tuberculozei;
- consecintele
morfofunctionale ale interventiei chirurgicale:
1. Bolnavii cu interventie chirurgicala
pe torace pentru tuberculoza pulmonara prezinta incapacitate de 70-89%
(deficienta functionala accentuata - gradul II de invaliditate) timp de 1 an de
la interventie;
2. Bolnavii operati
pentru tuberculoza pulmonara, care au evoluat favorabil, se considera ca
prezinta incapacitate adaptativa de 50-69% (deficienta functionala medie -
gradul III de invaliditate) pentru inca 6 luni in vederea readaptarii progresive
la activitatea profesionala si a evitarii recaderilor (chiar daca nu prezinta
afectarea functiei respiratorii);
3.
Dupa aceasta perioada, bolnavii vor fi reevaluati, iar incapacitatea adaptativa
si deficienta functionala vor fi stabilite conform criteriilor din capitolul
introductiv, in functie de:
-
prezenta sechelelor;
- severitatea
disfunctiei ventilatorii;
- alte
tulburari functionale;
- capacitatea
de efort.
AFECTIUNI RESPIRATORII SECHELARE
POSTTUBERCULOASE
In acest grup sunt
cuprinse formele de tuberculoza pulmonara vindecate cu sechele morfo-functionale
importante.
Caracteristici:
- se manifesta dupa luni sau ani de la
vindecarea procesului bacilar;
-
baciloscopie directa constant negativa timp de cel putin 18 luni (cel putin 3
culturi);
- imagini radiologice
nemodificate (controale repetate la cateva luni).
Forme clinice mai frecvente:
- bronsita cronica;
- bronsiectazii;
- insuficienta respiratorie cronica cu
acutizari repetate;
- fibrotorax;
- pahipleurite calcare extinse;
- emfizem cicatriceal.
Stabilirea incapacitatii adaptative si
incadrarea in grad de invaliditate se bazeaza pe:
- severitatea afectarii ventilatiei
pulmonare;
- severitatea afectarii
schimburilor gazoase la nivel pulmonar;
- reducerea capacitatii la efort
estimata prin teste specifice;
-
riscul de reactivare.
SINDROMUL DE APNEE IN SOMN
(SAS)
Sindromul de apnee in somn, inainte de
tratament si in absenta complicatiilor, poate beneficia de concediu medical
conform legii, timp in care vor fi aplicate metodele terapeutice adecvate
(tratament chirurgical, tratament specific CPAP/BIPAP).
Postterapeutic, capacitatea de munca se
evalueaza in functie de raspunsul la terapia specifica, severitatea fenomenelor
reziduale, prezenta complicatiilor si a asocierilor morbide.
Evaluarea complexa cuprinde:
- examen pneumologic - severitatea
fenomenelor reziduale: indicele apnee/hipopnee rezidual (IA/H), somnolenta
diurna, complicatiile respiratorii;
-
test de efort - capacitatea de efort, raspunsul hemodinamic, prognostic;
- examen psihologic - evidentierea
tulburarilor cognitive, de atentie/concentrare;
- examen psihiatric (eventual);
- alte investigatii in functie de
prezenta complicatiilor si/sau a afectiunilor asociate.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ Aspecte
clinice ¦Deficienta ¦Incapaci- ¦Capacitatea¦Gradul
de ¦
¦
¦functionala¦tatea ¦de munca ¦
invaliditate¦
¦
¦
¦adaptativa¦
¦ ¦
+---------------------------+-----------+----------+-----------+-------------¦
¦Raspuns terapeutic bun,
¦Usoara ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦IA/H rezidual = 10,
deficit¦
¦
¦
¦incadreaza ¦
¦minor
de
¦
¦
¦
¦(eventual, ¦
¦atentie/concentrare,
fara ¦
¦
¦ ¦loc de munca ¦
¦somnolenta diurna,
reducere¦
¦
¦ ¦in care
sa ¦
¦usoara a capacitatii
de
¦
¦
¦ ¦fie protejata¦
¦efort
¦
¦
¦
¦siguranta ¦
¦
¦
¦
¦ ¦proprie si a ¦
¦
¦
¦
¦ ¦celorlalti)
¦
+---------------------------+-----------+----------+-----------+-------------¦
¦Raspuns
terapeutic
¦Medie ¦ 50-69% ¦Cel putin
¦Gradul III ¦
¦satisfacator, IA/H
rezidual¦
¦ ¦jumatate
¦ ¦
¦11-20, deficit moderat de
¦
¦ ¦pierduta
¦ ¦
¦atentie/concentrare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦somnolenta diurna,
reducere¦
¦
¦
¦ ¦
¦moderata a capacitatii de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦efort, raspuns hemodinamic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦inadecvat la
efort
¦
¦
¦
¦ ¦
+---------------------------+-----------+----------+-----------+-------------¦
¦Raspuns terapeutic slab, ¦Accentuata
¦ 70-90% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦non-complianta
la
¦
¦ ¦totalitate
¦ ¦
¦tratamentul specific, IA/H
¦
¦
¦
¦ ¦
¦rezidual > 20, deficit
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sever
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦atentie/concentrare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦somnolenta diurna,
reducere¦
¦
¦
¦ ¦
¦accentuata a capacitatii
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦efort, raspuns hemodinamic
¦
¦
¦
¦ ¦
¦inadecvat la
efort
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Asociere cu
sindrom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦obezitate/hipoventilatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(IMC > 40
kg/m?,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipercapnie si hipoxemie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diurna, fara alte cauze)
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
In prezenta complicatiilor/afectiunilor asociate (HTA, infarct miocardic, AVC, diabet zaharat, BPOC, insuficienta respiratorie, tulburari psihice), cazul se evalueaza conform criteriilor pentru afectiunile respective, considerand SAS ca factor agravant.
3. AFECTIUNI ALE APARATULUI DIGESTIV
Evaluarea deficientei functionale, a
incapacitatii adaptative si a capacitatii de munca in afectiunile digestive se
bazeaza pe:
- prezenta si
intensitatea simptomelor;
- starea
generala si de nutritie;
-
severitatea anemiei;
- prognosticul
bolii.
Investigatiile aparatului
digestiv necesare in expertiza medicala a capacitatii de munca sunt:
- investigatii radio-imagistice, tranzit
baritat esofagian, gastric, intestinal, ultrasonografie, ecoendoscopie, CT, RMN
etc.;
- investigatii endoscopice
specifice segmentelor de tub digestiv afectate: endoscopie esogastrica,
colonica, rectala sau ecoendoscopie;
- investigatii specifice chirurgiei generale prin laparoscopie, injectare de
substante de contrast etc;
- examen
histopatologic al diverselor fragmente de tesut prelevat fie prin abord
chirurgical, fie endoscopic sau prin punctie de organ;
- examene de laborator biochimice si
hematologice de uz curent si/sau speciale;
- teste imunologice;
- markeri virali si oncologici.
Pentru aprecierea starii de nutritie se
va utiliza grila de stabilire a indicelui de masa corporala (IMC), in functie de
parametrii antropomorfici.
IMC - se
masoara in numarul de kilograme pe metrul patrat de suprafata corporala.
Astfel, se considera urmatoarele
intervale:
- normal - 20-24,9
kg/m²;
- preobez - 25-29,9 kg/m²;
- obezitate - > 30 kg/m²;
- subponderal - 20-18,5 kg/m²;
- deficit ponderal < 18,5 kg/m².
Severitatea anemiei se apreciaza
astfel:
Anemie:
- usoara Hb = 10-12 g%;
- moderata Hb = 8-10 g%;
- severa Hb < 8 g%.
BOLILE ESOFAGULUI
A. Afectiunile motorii si tulburarile
functionale ale esofagului:
-
acalazia;
- boala de reflux
gastro-esofagian;
- hernia gastrica
transhiatala;
- diverticulii
esofagieni;
- bolile neurologice;
- boala Parkinson;
- stenozele esofagiene post-caustice;
- colagenozele etc.
B. Tumorile esofagiene sunt:
- benigne: leiomiom;
- maligne:
- carcinom scuamos;
- adenocarcinom;
- melanocarcinom;
- carcinom cu celule mici;
- sarcom;
- carcinosarcom.
Simptomatologie:
- disfagie;
- dureri presternale inferioare;
- regurgitatii;
- pirozis.
Tratamentul tumorilor esofagiene este
chirurgical, iar uneori se asociaza si tratamentul oncologic.
Procedurile de reconstructie dupa
esofagectomia terapeutica, care se aplica atat in cazul tumorilor, cat si al
stenozelor esofagiene post-caustice, sunt:
*T*
+-------------------------------------------------------------+
¦Esofagogastrostomie: ¦- by-pass gastric
substernal ¦
¦
¦- by-pass gastric
inversat ¦
¦
¦- by-pass gastric intratoracic ¦
¦
¦- tub gastric izoperistaltic
¦
+-----------------------+-------------------------------------¦
¦Interpozitie colonica: ¦- stanga
(antiperistaltica) ¦
¦
¦- dreapta
(esoperistaltica) ¦
¦
¦-
transvers.
¦
+-----------------------+-------------------------------------¦
¦Interpozitie jejunala.
¦
¦
+-------------------------------------------------------------+
*ST*
Diagnosticul clinic se precizeaza prin:
examen radiologic baritat, endoscopie, biopsie din mucoasa esofagiana.
Diagnosticul functional se precizeaza in
functie de intensitatea si de frecventa simptomatologiei, imaginea radiologica,
diagnosticul endoscopic, deficitul ponderal, complicatii.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦A. Afectiuni motorii si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ tulburari functionale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ ale
esofagului
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦B. Tumori esofagiene
¦
¦
¦
¦ ¦
¦
benigne
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦a) simptomatologie de
¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦intensitate
mica ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦b) episoade
rare
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦c) fara deficit ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦a) simptomatologie de ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦intensitate
mica
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦b) episoade frecvent
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦c) deficit ponderal usor
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦a) simptomatologie de ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦intensitate
medie
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦b)
complicatii:
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦esofagita, hemoragii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medii,
complicatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bronhopulmonare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) deficit ponderal
mediu¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦a)
simptomatologie ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦permanenta
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦b) complicatii: ulcer
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦esofagian, hemoragii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦digestive importante,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦stenoza
peptica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) denutritie
accentuata,¦
¦
¦
¦ ¦
¦anemie.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Tumorile maligne vorfi incadrate conform criteriilor de la capitolul Afectiuni neoplazice.
BOLILE STOMACULUI SI ALE DUODENULUI
A. Ulcerul gastric si duodenal
Se caracterizeaza prin durere
epigastrica cu ritmicitate si periodicitate caracteristice.
Este diagnosticat radiologic si
endoscopic. Prezenta infectiei cu Helicobacter Pylori P. poate fi depistata
endoscopic sau prin teste biologice si beneficiaza de tratament specific.
In perioadele dureroase, cand sunt
necesare atat repausul fizic, cat si tratamentul medicamentos, pacientul
beneficiaza de concediu medical conformi legii.
Lipsa raspunsului terapeutic si aparitia
complicatiilor (HDS, stenoza pilorica, denutritia) recomanda pacientul pentru
interventiei chirurgicala.
B. Tumorile gastrice
Pot fi
benigne: polipul, leiomiomul,
leiomioblastul.
Diagnosticate
endoscopic, radiologic si prin biopsie, beneficiaza de cura chirurgicala.
Capacitatea de munca se va aprecia in
functie de rezultatele terapeutice, de starea de nutritie si de complicatii,
conform criteriilor cuprinse in capitolul Suferintele stomacului operat.
- sau maligne: adenocarcinomul,
limfomul, carcinoidul.
Diagnosticate
prin endoscopie, examen radiologic si biopsie, pot beneficia de cura
chirurgicala si de tratament oncologic. Capacitatea de munca se va aprecia
conform criteriilor pentru afectiuni neoplazice.
Stomacul operat
Suferintele stomacului operat instalate
precoce, pana in 4 saptamani post-operator (sindrom diareic, hemoragie, fistula,
pancreatita, stenoza gurii de anastomoza) beneficiaza de tratament in serviciile
de chirurgie in timpul concediului medical.
Suferintele tardive, instalate dupa 6-8
saptamani de la interventia chirurgicala (ulcerul peptic post-operator,
sindromuli postprandial precoce - dumping si sindromul post prandial tardiv)
beneficiaza, de asemenea, de concediu medical conform legii.
Diagnosticul clinic se precizeaza prin:
examen radiologic baritat si endoscopie.
Diagnosticul functional se precizeaza in
functie de:
- intensitatea si
frecventa simptomatologiei;
- date
imagistice (radiologic, endoscopic);
- deficitul ponderal;
- severitatea
anemiei.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Stomac operat (fara
¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦rezectie
de organ) ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦a) fara simptomatologie
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦postoperatorie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦b)fara deficit ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) fara
anemie
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Stomac operat (fara
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦rezectie
de organ sau cu
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦rezectie
gastrica) ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦a) cu simptomatologie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦minima
¦
¦
¦
¦ ¦
¦b) deficit ponderal usor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) anemie
usoara
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦a) deficit ponderal mediu¦Deficienta ¦
50-69% ¦Cel putin ¦Gradul III ¦
¦b) anemie feripriva
medie¦functionala¦
¦jumatate
¦ ¦
¦
¦medie
¦
¦pierduta
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Stomacul
operat ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦a) rezectie gastrica:
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦-
antrectomie
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦-
hemigastrectomie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- gastrectomie
subtotala,¦
¦
¦
¦ ¦
¦in functie de starea
¦
¦
¦
¦ ¦
¦generala, de starea de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nutritie si de
prognostic¦
¦
¦
¦ ¦
¦b) deficit ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦accentuat
¦
¦
¦
¦ ¦
¦c) anemie feripriva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severa
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
HEPATITA CRONICA SI CIROZA HEPATICA
Hepatita cronica (HC) este un sindrom
clinico-histo-patologic cu etiologii diferite, caracterizat de inflamatie
cronica, necroza hepato-celulara si adesea fibroza, care evolueaza fara
ameliorare cel putin 6 luni.
Diagnosticul de HC este clinic, biologic si histologic.
In evaluarea capacitatii de munca a unui
pacient cu HC se vor avea in vedere:
- Examenul obiectiv;
- Testele
biochimice (TFH - teste functionale hepatice), care includ:
- dozarile de
aminotransferaze (AT);
-
fosfataza alcalina (FA);
- gama-glutamil transpeptidaza (GGT);
- bilirubinemia totala si
fractiuni;
-
serinemia;
-
gama-globulinemia.
- Bilantul
hematologic:
- include o
hemograma completa si evaluarea hemostazei, fiind un indicator fidel al functiei
hepatice (TP = timpul de protrombina).
- Teste speciale pentru diagnosticul
etiologic:
- teste
screening pentru markerii de infectie cu virusurile B, C etc., completate in caz
de pozitivitate cu teste pentru stadiul de evolutie a infectiei;
- teste pentru diagnosticul
etiopatogeniei autoimune (ANA, ASMA, anti-LKM1) sau speciale (ASGPR, pANCA);
- dozari de ceruloplasmina,
cupremie, cuprurie (b. Wilson);
- dozari de feritina in
hemocromatoza;
- dozari
de alfa-antitripsina in deficitul de alfa-antitripsina.
- Diagnosticul histologic:
- teste invazive - punctia
biopsie hepatica (PBH);
-
teste non-invazive (alternative) - testul FibroMax.
- Alte examene:
- ecografia abdominala;
- ecoendoscopie;
- TC etc.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- Purtatorii cronici
¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦inactivi
de virus B, C. ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦- HC
stabilizate
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦Fara
semne
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinico-biologice de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦activitate la cel putin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦doua examinari pe an
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦-
HC
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦Cu semne
minime de
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦activitate
¦usoara
¦
¦
¦Pot ¦
¦clinico-biologice ±
¦
¦
¦ ¦beneficia de¦
¦tratament antiviral
¦
¦
¦
¦concediu ¦
¦- ± PBH care
confirma
¦
¦
¦
¦medical ¦
¦diagnosticul
¦
¦
¦
¦conform ¦
¦- alternativ -
test
¦
¦
¦ ¦legii
± ¦
¦FibroMax
¦
¦
¦ ¦schimbarea
¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului de
¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦-
HC
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Cel putin ¦Gradul
III ¦
¦Cu semne moderate
de
¦functionala¦
¦jumatate
¦ ¦
¦activitate
¦medie
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦clinico-biologice, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦perturbarea testelor de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦citoliza,
cifrele
¦
¦
¦
¦ ¦
¦nedepasind de 5 ori
¦
¦
¦
¦ ¦
¦valoarea normala
±
¦
¦
¦
¦ ¦
¦eventual confirmate de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦PBH
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- alternativ - test
¦
¦
¦
¦ ¦
¦FibroMax
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦-
HC
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦Cu evolutie severa,
cu
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦teste de
citoliza ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦depasind de 5
ori
¦
¦
¦
¦ ¦
¦valorile
normale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± gamaglobuline serice
ce¦
¦
¦
¦ ¦
¦depasesc 20 g/l sau >
30%¦
¦
¦
¦ ¦
¦±
hiposerinemie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± cresteri stabile ale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bilirubinemiei > 2 mg/dl
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± alungirea timpului de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦protrombina confirmata
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦PBH
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
De retinut:
- Purtator cronic inactiv - notiune
folosita cand AgHBs este prezent la pacientul asimptomatic, cu functie hepatica
normala si absenta markerilor de replicare virala (AND, VHB, anti-HBC, IgM).
- Factori de prognostic nefavorabil in
HC: hiposerinemia, alungirea timpului de protrombina, cresterea
bilirubinemiei.
- Leziunile
histologice hepatice (evaluate prin PBH sau testul FibroMax).
Ciroza hepatica (CH) este o boala
hepatica difuza, caracterizata de asocierea fibrozei, nodulilor de regenerare si
a necrozei hepatocitare, cu alterarea arhitecturii hepatice.
Evaluarea gradului de activitate a CH se
realizeaza prin examen clinic, biologic si eventual morfopatologic. In general,
punctia biopsie hepatica este rar indicata, din cauza rezultatelor fals negative
sau a contraindicatiilor (ascita, tulburari de coagulare, trombocitopenie
marcata).
CH inactiva (stationara) -
transaminaze normale. Biologic, fara semne de insuficienta hepatica (albuminemie
si coagulare normale).
CH activa -
transaminazele crescute, iar in cele de etiologie autoimuna, semne inflamatorii
evidente: VSH crescut, gamaglobulinemie crescuta. Atunci cand exista, punctia
hepatica arata infiltrat inflamator important.
Din punct de vedere evolutiv, cirozele
hepatice pot fi compensate sau decompensate.
In CH compensate, pacientii sunt
asimptomatici, iar biologic exista modificari minime ale transaminazelor
serice.
In CH decompensate, apar
icterul, ascita, hemoragiile digestive, encefalopatia. Cel mai sensibil si cel
mai frecvent element de diferentiere intre cirozele compensate si cele
decompensate este ascita.
Pentru
evaluarea evolutiva este utila clasificarea Child-Pugh.
*T*
Clasificarea Child-Pugh a cirozelor hepatice
+--------------------------------------------------------------------+
¦
Parametri
¦
Punctaj
¦
¦
+--------------------------------------------¦
¦
¦ 1
¦ 2
¦ 3 ¦
+-----------------------+--------------+--------------+--------------¦
¦Ascita
¦absenta
¦moderata ¦sub tensiune ¦
+-----------------------+--------------+--------------+--------------¦
¦Encefalopatia portala
¦absenta ¦gradul I-II ¦gradul
III-IV ¦
+-----------------------+--------------+--------------+--------------¦
¦Albumina serica (g%) ¦>
3,5
¦2,8-3,5 ¦<
2,8 ¦
+-----------------------+--------------+--------------+--------------¦
¦Bilirubina serica (mg%)¦<
2
¦2-3 ¦>
3 ¦
+-----------------------+--------------+--------------+--------------¦
¦Timp de protrombina ¦<
4
¦4-6 ¦>
6 ¦
¦(secunde peste normal)
¦
¦
¦
¦
+--------------------------------------------------------------------+
*ST*
Clasele A =
5-6 puncte, B = 7-9 puncte, C = 10-15 puncte
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦CH
compensata
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦asimptomatica sau cu
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦semne
minime
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦clinico-biologice. Clasa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Child A (fara ascita)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦CH decompensata vascular ¦Deficienta ¦
50-69% ¦Cel putin ¦Gradul III ¦
¦si/sau parenchimatos
¦functionala¦
¦jumatate
¦ ¦
¦Cu ascita
usor
¦medie
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦reductibila in cantitate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mica, eventual icter,
dar¦
¦
¦
¦ ¦
¦fara hemoragii
digestive,¦
¦
¦
¦ ¦
¦fara
encefalopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hepatica. Clasa Child B.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦CH decompensata, cu
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦ascita
controlabila,
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦eventual
peritonita ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦bacteriana spontana,
fara¦
¦
¦
¦ ¦
¦sangerari variceale.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Clasa Child
C.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Encefalopatia hepatica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦gradul I-II, episodica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦indusa de
factori
¦
¦
¦
¦ ¦
¦predispozanti
¦
¦
¦
¦ ¦
¦identificabili.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± hiposerinemia 3-3,5
g/L¦
¦
¦
¦ ¦
¦± bilirubinemia 2-3
mg/dl¦
¦
¦
¦ ¦
¦± indice de protrombina
¦
¦
¦
¦ ¦
¦40-50%
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± semne minime
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦encefalopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± semne de citoliza
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± gamaglobuline = 30%
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- CH decompensata - grava¦Deficienta ¦
90-100% ¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦ - cu hemoragii prin
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦ruptura de
varice
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦esofagiene
¦
¦
¦pierduta in¦
¦
¦± ascite greu
de
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦controlat
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± semne de encefalopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hepatica ->
coma
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± hiposerinemie < 3 g/l
¦
¦
¦
¦ ¦
¦± bilirubinemie > 3
mg/dl¦
¦
¦
¦ ¦
¦± indice de protrombina
¦
¦
¦
¦ ¦
¦<
40%
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- CH complicata
cu ¦Deficienta ¦
90-100% ¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦adenocarcinom
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦
¦
¦pierduta in¦
¦
¦
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
N.B. Factori de prognostic nefavorabil
in CH:
- ficatul mic;
- varsta inaintata;
- icterul;
- hipotensiunea arteriala persistenta
(valori sub 100 mmHg pentru sistolica);
- hemoragia;
- albuminemia sub 2,5 g/l;
- echimoze spontane;
- timp de protrombina prelungit;
- ascita greu/deloc controlabila
terapeutic;
- encefalopatie cu
evolutie spre coma.
CH complicata cu
hepatocarcinom (prezenta in ser de markeri specifici cu nivel semnificativ: a
fetoproteina > 500 nanograme/ml ± anomalii ecografice demonstrative ±
argumente histologice decisive).
Transplantul de ficat
Transplantul de ficat, cu sau fara
indepartarea ficatului lezat al primitorului, apare ca ultima resursa
terapeutica in bolile hepatice terminale.
Transplantul auxiliar (heterotopic)
conserva ficatul receptorului si grefeaza un nou ficat, de regula in regiunea
paravertebrala dreapta.
In
transplantul ortotopic ficatul bolnav este extirpat, transplantul efectuandu-se
in locul acestuia.
Alternative ale transplantului ortotopic
de ficat:
- transplantul de
hepatocite izolate de la donor cadavru;
- folosirea de surse alternative pentru
transplantul de hepatocite adulte primare: celule stem hepatice, maduva osoasa,
celule din cordonul ombilical si hepatocite imortalizate, hepatoblasti fetali,
embrioni.
In aprecierea capacitatii
de munca la pacientii cu transplant hepatic, se vor lua in considerare
urmatoarele:
1. media supravietuirii
la 5 ani este de aproximativ 60%;
2.
complicatiile postoperatorii;
3.
rejetul cronic;
4. reactiile adverse
ale medicatiei imunosupresoare (hepatotoxicitate);
5. recurenta bolii primare (hepatite
cronice active autoimune, colangite sclerozante primare, colangiocarcinom,
carcinom hepatocelular care recidiveaza dupa un an);
6. reinfectia grefei VHB si necesitatea
retransplantului;
7. aparitia
hepatitei colestatice fibrozante (cresterea marcata a bilirubinei si scaderea
protrombinei in discordanta cu hipertransaminazemia mica, pe fondul unei
insuficiente hepatice rapid progresive);
8. dezvoltarea unor hepatite cronice
active sau fulminante;
9. stari
septicemice si pancreatite (mai ales in hepatitele cu virus B);
10. recurenta infectiei cu virus C.
In primul an de interventie, precum si
in cazul prezentei uneia dintre complicatiile de mai sus, pacientul cu
transplant hepatic are capacitatea de autoservire pierduta, deficienta
functionala grava, I.A. = 90-100%.
Daca evolutia este favorabila dupa un an de la transplant, dar si in functie de
starea clinico-biologica, pacientul cu transplant hepatic poate avea:
- deficienta functionala accentuata I.A.
= 70-89%;
- capacitatea de munca
pierduta in totalitate sau deficienta functionala medie, I.A. = 50-69%;
- capacitatea de munca cel putin
jumatate pierduta, in raport de pregatirea profesionala si solicitarile de la
locul de munca.
BOLILE PANCREASULUI
Intra in discutie pancreatitele cronice
severe, cancerul pancreatic, precum si rezectiile pancreatico-duodenale (pentru
neoplazii sau alte cauze) cu insuficienta pancreatica grava.
Diagnosticul pozitiv al insuficientei
pancreatice cronice exocrine
Clinic:
diaree, steatoree, scadere ponderala, disconfort abdominal, dureri abdominale de
intensitate variabila;
- semne
clinice ale malabsorbtiei de vitamine liposolubile A, D, E, K.
Biologic: testul cu secretina - CCK
(dificil, invaziv, accesibilitate limitata)
- elastaza I fecala:
i. < 100 mcg/g -> insuficienta
severa;
ii. > 200 mcg/g ->
normal;
iii. 100-200 mcg/g ->
sugestiv pentru insufucienta pancreatica, daca exista si alte criterii;
- stimulare secretina la MRCP - pentru
forme de PC usoara.
Diagnosticul
pozitiv al insuficientei pancreatice endocrine
Biologic: TTGO, glicemie
Teste speciale:
- Imagistic - ultrasonografie, CT, RMN,
ERCP, ecoendoscopie (EUS);
- anomalii ductale -
calcificari, dilatatii, stenoze;
- anomalii parenchim -
calcificari, pseudochisturi;
- complicatii - stenoze
duoden, stenoze CBP, pseudoanevrisme, tromboze;
- utile in suspiciunea de
neoplazie - inclusiv punctia cu ac fin FNB;
- tumori.
- Histologic - din biopsii EUS sau
chirurgicale: distructia acinilor, dilatarea ductelor, fibroza, infiltrate
inflamatorii.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Pancreatita cronica
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦usoara
si moderata, fara
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦diaree, fara diabet,
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦durere controlabila
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Pancreatita cronica
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Cel putin ¦Gradul
III ¦
¦moderat-severa cu
sindrom¦functionala¦
¦jumatate
¦ ¦
¦diareic moderat, fara
¦medie
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦scadere
ponderala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦semnificativa, cu durere
¦
¦
¦
¦ ¦
¦controlabila
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Pancreatita cronica
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta ¦Gradul
II ¦
¦severa cu diaree grava
si¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦denutritie severa, dureri¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦persistente rezistente
la¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratamentul
medicamentos.¦
¦
¦
¦ ¦
¦Pacienti
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦duodeno-pancreatectomie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu diaree controlabila
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
BOLILE INTESTINULUI
a) Boala celiaca a adultului
(enteropatia glutemica)
Criterii de
diagnostic (clinice si paraclinice):
- diaree cronica cu steatoree macroscopica;
- raspuns favorabil la regimul fara
gluten;
- semne de malabsorbtie
globala (pierdere ponderala, hipocalcemie, hiposideremie, hipopotasemie);
- biopsie jejunala caracteristica
(atrofie jejunala).
Pentru diagnostic
este necesara evidentierea raspunsului favorabil la regimul fara gluten si un
semn clinic.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala celiaca
a
¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦adultului-forma usoara ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦Bolnavii care prezinta
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦diaree intermitenta cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦steatoree macroscopica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu raspuns favorabil la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦regimul de gluten, fara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tulburari de nutritie
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu un deficit ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦usor
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Idem sub
aspectul ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦manifestarilor
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦(diagnostic pus pe baza
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦biopsiei
jejunale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦caracteristice: atrofie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦jejunala cu semne de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦malabsorbtie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mal-asimilatie (pierdere
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderala intre 15-20%
¦
¦
¦
¦ ¦
¦din
greutate),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipocalcemie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiposideremie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipopotasemie - usoare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦precum si bolnavii cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pusee diareice frecvente
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(1-2 ori/ luna) cu semne
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de
malasimilatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(hipopotasemie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiposideremie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipocalcemie - medii),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦reversibile la tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si malasorbtie (deficit
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderal
usor)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala celiaca a adultului¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦- forma
medie
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦Bolnavii care prezinta:
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦- diaree cronica cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦steatoree macroscopica;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- raspuns favorabil la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament si regim fara
¦
¦
¦
¦ ¦
¦gluten;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sindrom de
malabsorbtie¦
¦
¦
¦ ¦
¦globala cu pierdere
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderala
medie;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sindrom
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦malasimilatie selectiva
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(hipopotasemie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiposideremie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipocalcemie - medii).
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala celiaca a adultului¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦- forma
accentuata
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦Pacientii care prezinta ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦manifestarile de mai
sus,¦
¦
¦
¦ ¦
¦dar de intensitate mai
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mare si cu
rasunet
¦
¦
¦
¦ ¦
¦evident nutritiv
(deficit¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderal), hipocalcemie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hiposideremie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦hipopotasemie, evidente
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si persistente
la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦masurile de recuperare.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
b) Enterita regionala (boala Crohn -
BC)
Boala Crohn (BC) reprezinta o
afectiune cronica cu etiologie necunoscuta si patogeneza incomplet elucidata, in
care procesul inflamator intereseaza transmural oricare segment al tubului
digestiv, in asociere cu variate complicatii intestinale si manifestari
extraintestinale.
Cele doua metode
majore de diagnostic sunt:
1.
examenul radiologic cu substanta de contrast;
2. endoscopia digestiva.
Diagnosticul pozitiv: diagnosticul
complet al BC trebuie sa cuprinda: localizarea, severitatea puseului inflamator,
forma clinico-evolutiva, tipul de complicatie.
Pentru aprecierea severitatii
inflamatiei intestinale se utilizeaza, de regula, scoruri semicantitative, cel
mai cunoscut fiind Crohn's Disease Activity Index (CDAI), ce cuantifica 8
variabile: numarul de scaune lichidiene sau moi, durerea abdominala, starea
generala, numarul complicatiilor (artrite, uveite, eritem nodos sau stomatita
aftoasa, fisuri sau abcese anale, fistule, febra), utilizarea opiaceelor
antidiareice, prezenta maselor abdominale, hematocritul si procentul deviatiei
greutatii corporale fata de standard.
- CDAI sub 150 -> remisiunea bolii;
- CDAI intre 200-450 -> activare
moderata a bolii;
- CDAI peste 450
-> boala cu activare severa.
In
practica, se utilizeaza o incadrare simplificata a bolii in raport cu
severitatea, in 3 forme:
1) Formele
usoare (blande-moderate): cel mult 4 scaune/zi, durere abdominala minima sau
absenta, fara mase abdominale palpabile, fara semne de iritatie peritoneala sau
obstructie intestinala, fara febra, fara semne de deshidratare si toxicitate
sistemica, fara complicatii, fara anemie, greutate normala, pacienti cu
toleranta orala conservata, care pot fi tratati cu succes in regim
ambulatoriu.
2) Formele moderate: 4-6
scaune/zi, dureri abdominale de intensitate moderata, greata, varsaturi, febra,
complicatii, scadere ponderala, anemie sau pacienti cu forme blande, care nu au
raspuns la terapia corespunzatoare.
3) Formele severe: peste 6 scaune/zi, dureri abdominale severe, mase abdominale
palpabile, anemie, scadere ponderala, pacienti cu manifestari persistente, in
pofida tratamentului cu corticosteroizi, sau cu simptome severe ca:
deshidratare, febra, frisoane, tahicardie, semne de iritatie peritoneala sau
obstructie intestinala, casexie, sepsis.
4) Remisiunea: pacientii asimptomatici
sau fara sechele inflamatorii in urma interventiilor medicamentoase sau a
rezectiilor chirurgicale.
Diagnosticul clinic se precizeaza prin examen clinic, radiologic cu substanta de
control si endoscopie digestiva.
Diagnosticul functional se stabileste in functie de intensitatea
simptomatologiei, a anemiei si in functie de deficitul ponderal.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala Crohn
usoara ¦Deficienta ¦
20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦1) BC in
remisiune
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦2) BC forma
usoara ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala Crohn moderata
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦1) BC forma moderata cu
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦deficit ponderal mediu
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
+-------------------------¦
¦
¦
¦ ¦
¦2) BC forma moderata, cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficit ponderal mediu,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anemie (Hb 8-10 g/dl),
cu¦
¦
¦
¦ ¦
¦raspuns partial
la
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Boala Crohn
severa ¦Deficienta ¦
70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦1) BC forma severa, cu
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦sindrom de malabsorbtie, ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦anemie (Hb < 8 g/dl),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficit
ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
¦< 16
kg/m?.
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------¦
¦
¦
¦ ¦
¦2) BC cu complicatii:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- enterale (fistule,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦stenoze)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sistemice (oculare,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦articulare, hepatice)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦3) BC cu
rezectii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intestinale si
ileostomie¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
c) Rectocolita ulcero-hemoragica
(RCUH)
Cele doua metode majore de
diagnostic sunt examenul radiologic cu substanta de contrast si endoscopia
digestiva.
Diagnosticul pozitiv:
diagnosticul clinic complet trebuie sa cuprinda - forma clinica evolutiva,
severitatea puseului de activitate, extensia bolii, complicatiile sistemice
(cand exista).
Clasificarea puseelor de activitate
clinica (dupa Truelove si Witts)
1)
Forma clinica usoara (minima)
-
paucisimptomatica: diaree blanda (< 4 scaune/zi, in cantitate mica, cu cateva
glere si sange inconstant), fara febra, tahicardie, stare generala buna;
- tuseul rectal nesemnificativ;
- fara sau cu usoara anemie (Hb > 9
g/dl - VSH < 30 ml/1h).
- imagine
radiologica necaracteristica.
Endoscopia indica modificari minime, localizate la o portiune a rectului sau a
sigmoidului terminal: mucoasa congestionata, stralucitoare, usor edematiata,
fragila, usor sangeranda.
2) Forma
moderata (medie, mijlocie)
- diaree
(4-6 scaune/zi, pastoase, glero-sanguinolente, uneori emisiuni afecale si
tenesme rectale), subfebrilitate, inapetenta, greturi, dureri abdominale si
rectale, astenie discreta, stare generala buna (alteori manifestari generale mai
severe: febra mare, stare toxica, anemie intensa);
- tuseul rectal indica o crestere a
tonusului sfincterului anal, iar pe varful degetului se recolteaza sange, mucus
si eventual puroi, anemie (Hb - 7,5-9 g/dl);
- radiologic: tablou complet de RCUH
forma ulcero-proliferativa;
-
endoscopia: congestia mucoasei, edem accentuat si ulceratii acoperite de
membrane pultacee si polipi inflamatorii, secretii muco-sanguino-purulente. Se
pot ivi si complicatii.
3) Forma
severa (grava)
- diaree severa (>
6 scaune/zi cu sange in amestec), pana la diaree profuza (30-40 scaune/zi,
diaree afecala alcatuita din glere, puroi si sange cu importanta deperditie
hidroelectrolitica si proteica consecutiva);
- febra > 37,5°, minimum 2 din 4
zile; tahicardie sinusala > 90 b./min., abdomen meteorizat, sensibil, sindrom
toxiinfectios (stare generala profund alterata, stare de prostatie, astenie,
febra mare, tahicardie, edeme declive), anemie severa (Hb < 7,5 g/dl) si
hiperleucocitoza cu neutrofilie si deviere la stanga a firului, VSH > 30
mm/h;
- radiologic - distensia
colonului (irigografia este periculoasa din cauza fragilitatii peretelui
intestinal).
Diagnosticul clinic se
precizeaza prin examen clinic, radiologic cu substante de contrast si cu
endoscopie digestiva.
Diagnosticul
functional se stabileste in functie de intensitatea simptomatologiei, de anemie
si de deficitul ponderal.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rectocolita
¦Fara ¦ 0 - 19%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦ulcero-hemoragica
¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦- RCUH forma regresiva,
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦bolnavi cu un singur
¦
¦
¦
¦ ¦
¦puseu de activitate in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦antecedente,
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate usoara sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medie, cu raspuns prompt
¦
¦
¦
¦ ¦
¦la tratamentul aplicat,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦urmat de o perioada de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦remisi-une completa si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦durabila de cel putin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦1
an
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rectocolita
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦ulcero-hemoragica -
forma¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦clinica
usoara
¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦- RCUH forma recurenta,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu pusee rare
(1-2/an),de¦
¦
¦
¦ ¦
¦intensitate usoara sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦medie, cu remisiune
¦
¦
¦
¦ ¦
¦completa
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rectocolita
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦ulcero-hemoragica -
forma¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦medie,
mijlocie)
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦1) RCUH forma recurenta,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu pusee rare (1-2/an),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de intensitate medie sau
¦
¦
¦
¦ ¦
¦grava (atestate prin
¦
¦
¦
¦ ¦
¦documente medicale),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratata cu salazopirina
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si eventual prednison in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦doze mici, cu deficit
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderal mediu si anemie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(Hb =
8-10g/dl)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦2) RCUH forma cronica cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦evolutie continua sub
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tratament cu
salazopirina¦
¦
¦
¦ ¦
¦si eventual prednison in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦doze mici, cu sindrom
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diareic si
dureros
¦
¦
¦
¦ ¦
¦moderat, deficit
ponderal¦
¦
¦
¦ ¦
¦mediu si
anemie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(Hb = 8-10
g/dl)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rectocolita
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦ulcero-hemoragica -
forma¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦severa
(grava) ¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦1) RCUH forma recurenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu episoade
acute
¦
¦
¦
¦ ¦
¦frecvente (peste 27/an),
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de intensitate severa,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦care au
necesitat
¦
¦
¦
¦ ¦
¦internare intr-o sectie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦de reanimare, cu
perioada¦
¦
¦
¦ ¦
¦de remisiune cu durata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦mai mica de 6 luni,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦incompleta, care
necesita¦
¦
¦
¦ ¦
¦corti-coterapie continua
¦
¦
¦
¦ ¦
¦2) RCUH cu complicatii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sistemice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦3) RCUH in primele 6-12
¦
¦
¦
¦ ¦
¦luni dupa o interventie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chirurgicala de amploare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(colectomie totala cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anastomoza ileocecala
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦ileoanala)
¦
¦
¦
¦ ¦
¦4) RCUH cronica
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦agravare progresiva,
fara¦
¦
¦
¦ ¦
¦remisiuni
¦
¦
¦
¦ ¦
¦5) RCUH cu ileostomie
sau¦
¦
¦
¦ ¦
¦sigmoidostomie
definitiva¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
d) Rezectii intestinale posttraumatisme
abdominale, pentru tumori benigne, maligne si alte cauze
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rezectie de intestin
¦Fara ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦subtire
cu
¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦simptomatologie usoara,
¦functionala¦
¦
¦ ¦
¦anemie usoara, deficit
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderal
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rezectii de intestin
¦Deficienta ¦ 50-60% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦subtire -
sindrom
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦intestin scurt, cu
dureri¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦abdominale, diaree
sau/si¦
¦
¦
¦ ¦
¦fenomene subocluzive din
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cauza perivisceritei,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦malasimilatie
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦denutritie medie
(deficit¦
¦
¦
¦ ¦
¦ponderal
mediu)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Rezectie de intestin
¦Deficienta ¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul
II ¦
¦subtire cu
dereglari
¦functionala¦
¦totalitate ¦Contraindi- ¦
¦severe:
malabsorbtie, ¦accentuata
¦
¦ ¦catie pentru¦
¦malasimilatie, cu
deficit¦
¦
¦
¦orice ¦
¦ponderal sever; anemie
¦
¦
¦ ¦activitate
¦
¦severa (<
8g/dl),
¦
¦
¦ ¦profesionala¦
¦manifestari ameliorate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦partial la tratament.
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Bolnavii cu fistule
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pararectale, fistule
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anorectale,
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦incontinenta de materii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦fecale, stare septica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦denutritie progresiva,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦amendate sau ameliorate
¦
¦
¦
¦ ¦
¦dupa
tratamentul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦chirurgical
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Pacientii cu rezectii de ¦Deficienta ¦
90-100% ¦Capacitatea¦Gradul I ¦
¦colon pentru tumori
¦functionala¦
¦de munca si¦
¦
¦maligne, cu anus iliac,
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦sigma anus sau
anus
¦
¦
¦pierduta in¦
¦
¦contra lateralis si cei
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦cu agravare progresiva,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦anemie severa, stare de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦casexie
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
EVENTRATIILE
Eventratia reprezinta hernierea unei
parti a continutului abdominal printr-un orificiu, care se creeaza intr-o zona
slaba a unei cicatrici postoperatorii sau posttraumatice.
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Eventratii
¦Deficienta ¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦-
neoperate sau operate
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦si recidivate,
cu ¦usoara
¦
¦
¦Pot ¦
¦posibilitati
de
¦
¦
¦ ¦beneficia de¦
¦reinterventie
¦
¦
¦
¦concediu ¦
¦
¦
¦
¦
¦medical ¦
¦
¦
¦
¦
¦conform ¦
¦
¦
¦
¦
¦legii ¦
¦
¦
¦
¦ ¦± schimbarea¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului de
¦
¦
¦
¦
¦
¦munca ¦
¦
¦
¦
¦ ¦±
program ¦
¦
¦
¦
¦
¦redus ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- operate multiplu,
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Cel putin ¦Gradul
III ¦
¦recidivate,
fara
¦functionala¦
¦jumatate
¦ ¦
¦posibilitate de a se
¦medie
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦interveni chirurgical in
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prezent;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- ± tulburari de tranzit
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
4. AFECTIUNI RENALE
BOLILE GLOMERULARE (Glomerulonefritele)
Glomerulonefrite acute
Glomerulonefritele acute evolueaza cel
mai frecvent spre vindecare (uneori pana la 2-3 ani). Vindecarea nu poate fi
afirmata decat dupa 1-2 ani (uneori pana la 2-3 ani). Exista forme clinice
recidivante, cu tendinta la cronicizare.
Evaluarea periodica, respectiv
revizuirea la termen a bolnavilor cu glomerulonefrita acuta, cuprinde:
1. examenul clinic: edeme, curba
ponderala, presiunea arteriala, diureza;
2. explorarea functionala a
rinichiului:
- examen sumar de
urina;
- sediment urinar cantitativ
(Stansfeld-Webb, Addis-Hamburger);
-
examen de urina din 24 de ore (densitate si osmolaritate, proteinurie,
albuminurie, uree, creatinina, sodiu, potasiu);
- clearance-ul creatininei si al ureei
endogene;
- creatinina si uree
serica;
3. explorarea imagistica
renala (ecografie);
4. explorarea
imunologica:
- complement seric
(total, C3);
- crioglobulinemie;
- titru ASLO;
- probe de inflamatie (VSH,
fibrinemie).
Diagnostic functional
Aprecierea deficientei functionale si a
incapacitatii adaptative trebuie realizata dupa expirarea perioadei legale de
concediu medical, conform tabelului I.
Tabelul I. Criteriile de apreciere a
gradului de invaliditate in glomerulonefritele acute
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Forma clinica
de ¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦glomerulonefrita acuta
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Usoara
¦ Usoara ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦- simptomatologie
stearsa¦
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦- evolutie peste 3 luni
¦
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦- tendinta la
cronicizare¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
¦(uneori)
¦
¦
¦
¦(eventual ¦
¦
¦
¦
¦ ¦schimbarea
¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului de
¦
¦
¦
¦
¦
¦munca) ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Medie
¦ Medie ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦III ¦
¦- tablou clinic moderat
¦
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦- proteinurie
si
¦
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦hematurie persistente
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- hipertensiune
arteriala¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Grava
¦Accentuata ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦II ¦
¦- tablou clinic complet
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦- simptomatologie
intensa¦
¦
¦
¦ ¦
¦Evolutie spre
IRC:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- lenta cu perioade de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦remisiune
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
accelerata
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦In formele care
au ¦Variabil in¦Variabil in ¦Variabil
in¦Variabil in ¦
¦evoluat spre
IRC, ¦functie de ¦functie
de ¦functie de ¦functie de ¦
¦deficienta functionala, ¦stadiul IRC¦stadiul
IRC ¦stadiul IRC¦stadiul IRC ¦
¦incapacitatea adaptativa
¦
¦
¦
¦ ¦
¦si capacitatea de munca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sunt stabilite conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor pentru IRC.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Glomerulonefrite subacute (rapid
progresive)
Sunt afectiuni severe
care, in absenta tratamentului, evolueaza invariabil catre insuficienta renala
terminala si deces in 6-24 de luni.
Din cauza tratamentului imunosupresor agresiv, asociat cu plasmafereza si metode
de substitutie a functiilor renale, sunt posibile remisiuni de durata. Alteori,
supravietuirea este posibila cu ajutorul mijloacelor de substitutie a functiilor
renale.
Evaluarea periodica a
bolnavilor este asemanatoare celei prezentate pentru glomerulonefritele acute,
cu particularizarea probelor imunologice in functie de contextul etiologic. In
plus, sunt indicate investigatii biologice pentru urmarirea toxicitatii
potentiale a medicatiei imunosupresoare (hemograma, transaminaze serice) si
analizele periodice adecvate gradului insuficientei renale.
Diagnostic functional
Bolnavii cu glomerulonefrita subacuta au
deficienta functionala accentuata, cu incapacitate adaptativa de 70-89%,
capacitate de munca pierduta in totalitate si gradul II de invaliditate. In
functie de raspunsul la tratament, aprecierea ulterioara a deficientei
functionale depinde de tendinta evolutiva a bolii:
- pentru formele cu evolutie spre insuficienta
renala cronica persistenta, vor fi aplicate criteriile stabilite pentru aceasta
afectiune;
- pentru formele cu evolutie
favorabila spre remisiune, vor fi aplicate criteriile mentionate la
glomerulonefritele acute, tinandu-se cont si de solicitarile locului de
munca.
Glomerulonefrite cronice
Manifestarile clinice sunt variabile si
constau in: sindrom nefritic cronic, sindrom nefrotic, HTA renoparenchimatoasa,
insuficienta renala cronica si anomalii urinare asimptomatice.
Evaluarea periodica trebuie sa
cuprinda:
- examen sumar de urina;
- sediment urinar cantitativ;
- examenul urinei din 24 de ore
(proteinurie, albuminurie, uree, creatinina);
- uree si creatinina serica;
- estimarea filtrarii glomerulare
(clearance-ul creatininei si al ureei endogene, formula Cokcroft-Gault sau
ecuatia MDRD);
- bilant
hidroelectrolitic si acidobazic (sodiu, potasiu, bicarbonat in ser);
- explorare imagistica renala
(ecografie).
Diagnostic functional
Aprecierea deficientei functionale si a
incapacitatii adaptative la bolnavii cu glomerulonefrite cronice depinde, in
primul rand, de asocierea insuficientei renale cronice. In cazul prezentei
acesteia, vor fi aplicate criteriile stabilite pentru IRC.
Pentru cazurile care prezinta sindrom
nefrotic, vor fi aplicate criteriile adecvate acestuia.
Diagnosticul functional depinde, de
asemenea, de:
- etiologie (in formele
secundare);
- comorbiditati
(hipertensiune arteriala, boli cardiovasculare, hiperparatiroidism secundar).
Glomerulonefrite cronice fara declinul
functiei renale (rata de filtrare glomerulara peste 60 mL/min/1,73 m²), cu
proteinurie subnefrotica si fara hipertensiune arteriala, nu determina
invaliditate. In functie de solicitarile specifice locului de munca, poate fi
indicata schimbarea acestuia.
Sindrom nefrotic
Evaluarea functionala a pacientului cu
sindrom nefrotic trebuie sa tina seama de contextul clinic in care acesta a
aparut, de potentialul evolutiv spre insuficienta renala cronica, de severitatea
tabloului clinico-biologic si de asocierea complicatiilor (altele decat IRC):
- complicatii cardiovasculare
(hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca prin hipervolemie);
- tromboze venoase si arteriale;
- complicatii infectioase;
- complicatii metabolice;
- complicatii ale terapiei (corticoizi,
imunosupresoare).
Elementele de apreciere a evolutiei
sunt:
1. Examenul clinic: curba
ponderala, sindromul edematos, presiunea arteriala, manifestarile
cardiovasculare (dispnee, raluri de staza pulmonara), manifestarile
insuficientei renale;
2. Explorari de
laborator:
- examenul sumar de
urina;
- sediment urinar cantitativ
(Stansfeld-Webb, Addis-Hamburger);
-
proteinuria/24 de ore;
- proteinemie,
albuminemie si electroforeza proteinelor serice;
- colesterolemia si trigliceridemia;
- sindromul biologic inflamator (VSH,
fibrinogen);
- ureea si creatinina
serica;
- estimarea filtrarii
glomerulare (clearance-ul creatininei si al ureei endogene, formule de calcul:
Cockroft-Gault sau MDRD);
- explorari
adecvate diferitelor complicatii asociate.
Diagnostic functional
La bolnavii cu proteinurie nefrotica
si/sau complicatii ale sindromului nefrotic, deficienta functionala este
accentuata, incapacitatea adaptativa este de 70-89%, capacitatea de munca este
in totalitate pierduta - gradul II de invaliditate.
Dupa instalarea insuficientei renale
cronice, deficienta functionala, incapacitatea si invaliditatea sunt apreciate
conform criteriilor stabilite pentru aceasta.
In perioadele de remisiune persistenta a
sindromului nefrotic (proteinurie sub 1g/zi de cel putin 6 luni) si in absenta
complicatiilor, deficienta functionala este medie, incapacitatea adaptativa este
de 50-69%, capacitatea de munca este pierduta cel putin jumatate - gradul III.
Poate fi prestata o activitate profesionala cu program redus, dar trebuie evitat
efortul fizic mare, turele prelungite si de noapte, cat si expunerea la conditii
de mediu extreme.
NEFROPATII TUBULOINTERSTITIALE
CRONICE
Diagnostic functional
Bolnavii cu nefropatii
tubulointerstitiale obstructive sau de cauza medicala beneficiaza de concediu
medical conform legii. Dupa expirarea acestei perioade, bolnavii pot prezenta
invaliditate numai daca exista afectarea functiei renale sau co-morbiditati. In
acest caz, deficienta functionala si incapacitatea adaptativa sunt apreciate
conform criteriilor stabilite pentru insuficienta renala cronica, respectiv
pentru patologia asociata.
TUBERCULOZA RENO-URINARA
Tuberculoza urinara este intotdeauna
secundara unui focar de primoinfectie cel mai adesea pulmonar, mai rar osos,
pleural sau ganglionar. Intre manifestarile clinice ale focarului primar si cele
ale localizarii secundare renale, exista o perioada de latenta variabila intre o
luna si 30 de ani.
Diagnostic functional
1. Cazurile confirmate de tuberculoza
renourinara beneficiaza de concediu medical conform legii.
2. Dupa expirarea perioadei de concediu
medical:
- daca evolutia este
nefavorabila si criteriile de vindecare partial indeplinite, se considera
deficienta functionala accentuata, cu incapacitate adaptativa 70-89%, capacitate
de munca pierduta in totalitate - gradul II de invaliditate;
- daca evolutia este favorabila si sunt
indeplinite criteriile de vindecare, se considera deficienta functionala medie,
cu incapacitate 50-69%, capacitate de munca cel putin jumatate pierduta - gradul
II de invaliditate. In functie de solicitarile energetice si de conditiile
ambientale ale locului de munca, bolnavul poate lucra cu program redus, fie pe
locul de munca anterior, fie pe un alt loc de munca (cu indicatie pentru
afectiunile renale).
3. In cazul
reluarii activitatii cu program redus, bolnavul este urmarit o perioada de 6-12
luni. Daca in aceasta perioada boala este stabilizata si nu sunt semne de
afectare a functiei renale, nu exista reactivari si adaptarea la locul de munca
este corespunzatoare, se poate trece la programul normal de activitate
(deficienta usoara cu incapacitate adaptativa de 20-49%, capacitate de munca
pastrata).
RINICHIUL UNIC CHIRURGICAL/
FUNCTIONAL
In aprecierea
incapacitatii adaptative (a deficientei functionale - gradului de invaliditate)
a pacientilor cu rinichi unic chirurgical, se va tine seama de urmatoarele:
- un singur rinichi este capabil sa
asigure toate functiile secretorii, homeostatice si endocrine ale unui adult
activ in conditii normale;
-
adaptarea compensatorie renala in urma nefrectomiei unilaterale este rapida: 80%
in primele 15 zile, 90% in primele 3 luni si 94% in primul an; ramane un deficit
functional permanent de aproximativ 6%.
In cazul in care nu sunt deja pensionari
de invaliditate, pacientii nefrectomizati beneficiaza de concediu medical
conform legii. Incapacitatea adaptativa (deficienta functionala) se apreciaza in
functie de situatia rinichiului restant (tabelul II). Dupa instalarea
insuficientei renale cronice, incapacitatea se stabileste conform criteriilor de
la capitolul respectiv.
Tabelul II. Criterii de apreciere a
gradului de invaliditate la bolnavii cu rinichi unic chirurgical
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Patologia rinichiului ¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦restant/asociata
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Absenta, functie normala
¦Usoara ¦ 20-49%
¦Pastrata ¦Nu se ¦
¦
¦
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦
¦
¦ ¦in grad de
¦
¦
¦
¦
¦ ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- litiaza asimptomatica
¦Medie ¦ 50-69%
¦Pierduta ¦III ¦
¦sau cu simptomatologie
¦
¦ ¦cel
putin ¦
¦
¦minora
¦
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦-
comorbiditati:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦obezitate,
HTA
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- IRC
compensata
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- pielonefrita cronica ¦Accentuata
¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦II ¦
¦- litiaza cu colici
¦
¦
¦totalitate ¦
¦
¦frecvente
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- tuberculoza
rinichiului¦
¦
¦
¦ ¦
¦restant
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- stenoze ale cailor
¦
¦
¦
¦ ¦
¦urinare
inferioare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- IRC
decompensata
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
MALFORMATIILE RENALE
Malformatiile aparatului renourinar sunt
alterari ale formei, pozitiei si structurii parenchimului renal si/sau ale
cailor urinare, produse in timpul vietii intrauterine de factori variati
(genetici, toxici, infectiosi sau factori de mediu). Acestea pot deveni
manifeste in functie de severitatea alterarilor structurale si functionale si de
complicatiile care le insotesc.
Stabilirea incapacitatii (deficientei functionale) se face dupa criteriile
mentionate pentru:
- insuficienta
renala cronica;
- hipertensiunea
arteriala.
INSUFICIENTA RENALA CRONICA
Insuficienta renala cronica (IRC) este
un sindrom cronic progresiv, avand o evolutie stadiala progresiva catre exitus,
in ani de zile. IRC reprezinta expresia functionala a diferitelor tipuri de boli
cronice ale rinichiului. IRC presupune existenta de leziuni in ambii rinichi sau
intr-un singur rinichi, cand acesta este unic. Prezenta de leziuni intr-un
singur rinichi, celalalt fiind sanatos, exclude aparitia IRC, rinichiul sanatos
compensand functiile pierdute ale rinichiului lezat.
Boala cronica de rinichi (BCR) este un
concept clinico-epidemiologic care permite clasificarea stadiala a nivelului de
afectare globala a functiei renale, evaluata prin rata de filtrare glomerulara
estimata prin masurarea clearence-ului creatininei endogene sau, indirect, prin
ecuatii de predictie (Cockroft-Gault, MDRD), fara a inlocui diagnosticul
entitatii anatomo-clinice de afectiune renala. Boala cronica de rinichi poate fi
afirmata daca:
1. rata de filtrare
glomerulara este sub 60 mL/min/1,73 m² persistent peste 3 luni;
2. exista indicatori de afectare a
rinichiului persistenti peste 3 luni, cu filtrare glomerulara peste 60
mL/min/1,73 m².
Indicatorii de
afectare a rinichiului sunt unul sau mai multi dintre urmatorii:
- anomalii ale examenelor de urina:
proteinurie, albuminurie, hematurie, leucociturie, cilindrurie;
- anomalii ale probelor sanguine:
dezechilibru hidroelectrolitic, acidobazic;
- anomalii imagistice ale rinichilor;
- anomalii ale aspectului histologic
renal (la biopsia renala).
Diagnostic
functional
Deficienta functionala si
incadrarea in grade de invaliditate a bolnavilor cu boala cronica de rinichi
depinde de stadiul evolutiv al acesteia (tabelul III).
*T*
Tabelul III.
Invaliditatea determinata de boala cronica de rinichi
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Stadiul ¦Caracteristici ¦Deficienta ¦Incapaci-
¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦BCR
¦
¦functionala¦tatea ¦de munca
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦
¦adaptativa¦
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Stadiile¦Afectarea
¦Absenta* ¦ 1-19%* ¦Pastrata ¦Nu se
incadreaza¦
¦1 si 2 ¦rinichiului cu
¦
¦
¦ ¦in grad
de ¦
¦ ¦RFG >
60 mL/min¦
¦
¦
¦invaliditate ¦
¦
¦
+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦
¦
¦Usoara* ¦ 20-49%* ¦Pastrata ¦Nu se
incadreaza¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦in grad
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦(eventual, ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦munca) ¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Stadiul ¦RFG
=
¦Usoara* ¦ 20-49%* ¦Pastrata ¦Nu se
incadreaza¦
¦3
¦30-59 mL/min
¦
¦
¦ ¦in grad
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦(eventual, ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦munca) ¦
¦
¦
+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦
¦
¦Medie* ¦ 50-69%* ¦Pierduta
¦III
¦
¦
¦
¦
¦ ¦cel putin
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦jumatate
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Stadiul ¦RFG
=
¦Medie* ¦ 50-69%* ¦Pierduta
¦III
¦
¦4 ¦15-29
mL/min ¦
¦ ¦cel putin
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦jumatate
¦
¦
¦
¦
+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦
¦
¦Accentuata*¦ 70-89%* ¦Pierduta
in¦II
¦
¦
¦
¦
¦ ¦totalitate
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Stadiul ¦RFG <15 mL/min ¦Accentuata*¦
70-89%* ¦Pierduta
in¦II
¦
¦5 ¦sau
dializa
¦
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦
+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦
¦
¦Grava* ¦ 90-100%*
¦Capacitatea¦I
¦
¦
¦
¦
¦
¦de
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦autoservire¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦poate fi
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦pierduta
in¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦totalitate*¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
RFG - rata de filtrare glomerulara; *
functie de simptomatologia clinica si de patologia asociata.
Rata de filtrare glomerulara poate fi
estimata prin formula Cockroft-Gault:
*T*
[140- varsta (ani)] x G (kg)
CLcr(mL/ min) =
---------------------------- X 0,85 (daca subiectul este femeie)
72xScr(mg/dL)
*ST*
IRC in stadiul de uremie depasita prin mijloace de epurare extrarenala (hemodializa, hemodiafiltrare, dializa peritoneala continua, ambulatorie sau automata)
Diagnostic functional
Evaluarea clinico-functionala a
bolnavului cu insuficienta renala cronica tratata prin mijloace de epurare
extrarenala va tine seama de urmatorii factori:
- statusul functional renal;
- stadiul evolutiv al bolii renale sau
al bolii generale cu atingere renala care a dus la insuficienta renala
cronica;
- prezenta patologiei induse
de hemodializa sau de dializa peritoneala;
- profilul psihointelectual al
pacientului;
- nivelul
responsabilitatilor sociale si familiale ale bolnavului;
- motivatia pentru munca a deficientului
si atitudinea familiei fata de caz;
-
resursele tehnice si financiare existente.
Toti bolnavii cu IRC tratati prin metode
de epurare extrarenala au functia renala grav afectata, cu o rata de filtrare a
rinichilor nativi sub 5 mL/min. Exista o anemie renala severa (in absenta
tratamentului concomitent cu eritropoietina umana), iar hiperparatiroidismul
secundar se agraveaza progresiv. Exista elemente clinice si paraclinice ale
comorbiditatilor. Principalele comorbiditati asociate insuficientei renale
cronice in stadiul terminal (sub tratament prin epurare extrarenala) sunt
enumerate in tabelul IV.
Tabelul IV. Comorbiditati ale
insuficientei renale cronice in stadiul terminal
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦ I. Manifestari
cardiovasculare ¦ VI. Manifestari endocrino-metabolice ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- hipertensiune
arteriala ¦-
hiperparatiroidism secundar ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- hipotensiune
arteriala
¦- osteodistrofie
renala
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦-
pericarditauremica
¦- calcificari
extraosoase
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- cardiomiopatie
uremica
¦-
malnutritie
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦-
aritmii
¦ VIII. Anomalii hidroelectrolitice si ¦
¦
¦
acidobazice
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- arteroscleroza
accelerata ¦-
hiperpotasemie (rar, hipopotasemie) ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- insuficienta
cardiaca
¦-
hiponatremie/hipernatremie
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦II. Manifestari
respiratorii ¦- alterari ale
izohidriei:
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- plaman
uremic
¦- mai frecvent,
deshidratare ¦
¦
¦extracelulara
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦III. Manifestari gastrointestinale ¦-
hiperhidratare
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦-
gastrita
¦- hipocalcemie (cu hipocalciurie) ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦-
enterocolita
¦-
hiperfosfatemie
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- sangerari
digestive
¦- acidoza
metabolica
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦IV. Manifestari
hematologice ¦VII. Patologie
indusa de metodele de ¦
¦
¦epurare
extrarenala
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦-
anemie
¦- sindrom de dezechilibru osmotic ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- disfunctii leucocitare (disfunctie ¦- complicatii
ale caii de abord ¦
¦imunitara)
¦vascular (cateter/
fistula) ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- diateze
hemoragipare
¦- complicatii infectioase/inflamatorii¦
¦
¦ale dializei peritoneale (peritonita ¦
¦
¦acuta, peritonita sclerozanta) ¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦V. Manifestari
neurologice
¦
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- encefalopatie
uremica
¦- complicatii mecanice ale dializei ¦
¦
¦peritoneale (scurgeri de dializant, ¦
¦
¦hernii, ileus, hemoragii de perete ¦
¦
¦abdominal)
¦
+-------------------------------------+--------------------------------------¦
¦- polineuropatie
periferica ¦- amiloidoza
beta 2-microglobulinica ¦
¦senzitivo-motorie
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
In functie de starea clinica generala a bolnavului si de asocierile comorbide, este propusa urmatoarea incadrare in grade de invaliditate (tabelul V).
Tabelul V. Incadrarea in grade de
invaliditate la bolnavii cu IRC tratati prin metode de epurare extrarenala
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Stadiul ¦Caracteristici ¦Deficienta ¦Incapaci-
¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦BCR
¦
¦functionala¦tatea ¦de munca
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦
¦adaptativa¦
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Stabili-¦
Absenta ¦ Usoara** ¦ 20-49%** ¦Pastrata ¦Nu
se incadreaza¦
¦zata*
¦
¦
¦
¦ ¦in grad
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦invaliditate ¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦(schimbarea ¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦locului
de ¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦munca)
*** ¦
¦
¦
+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦
¦
¦ Medie** ¦ 50-69%** ¦Pierduta
¦IIII*** ¦
¦
¦
¦
¦ ¦cel putin
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦jumatate
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Perioade¦ Eventual
¦ Medie ¦ 50-69% ¦Pierduta
¦IIII*** ¦
¦de
¦
¦
¦ ¦cel putin
¦
¦
¦alterare¦
¦
¦ ¦jumatate
¦
¦
¦eviden-
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦tiate
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦clinic
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦si/sau
¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦functio-¦
¦
¦
¦
¦
¦
¦nal
¦
¦
¦
¦
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Alterare¦ Prezenta
¦Accentuata ¦ 70-89% ¦Pierduta
in¦II
¦
¦progre-
¦
¦
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦siva
¦
¦
¦
¦
¦
¦
+--------+---------------+-----------+----------+-----------+----------------¦
¦Grav ¦
Prezenta ¦ Grava ¦ 90-100% ¦Pierduta
in¦I
¦
¦alterata¦
¦
¦ ¦totalitate
¦
¦
¦
¦
¦
¦ ¦cu I.A.P.
¦
¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
-----
* Stare generala stabilizata:
- criterii clinice:
- apetit bun;
- stare de nutritie buna;
- tensiune arteriala normala
(controlata terapeutic);
- absenta comorbiditatilor manifeste clinic: polinevrita senzitivo-motorie,
osteoartropatie renala, boala vasculara aterosclerotica (coronariana, cerebrala,
vasculara), hipotensiune arteriala, malnutritie;
- criterii paraclinice (functionale):
- asigurarea unei
echivalente de filtrare glomerulara de aproximativ 20 mL/min (calculata ca suma
a functiei renale reziduale - clearance-ul renal echivalent al ureei si
clearance-ul dialitic saptamanal al ureei - Kt/V);
- uree sanguina < 150
mg/dL si creatininemie < 8mg/dL;
- potasemie < 5 mEq/L;
- bicarbonat seric > 20
mEq/L;
- cresterea sau
mentinerea constanta a hemoglobinei la valori > 10g/dL.
** In functie de toleranta clinica
individuala. La evaluarea deficientei functionale vor fi luate in considerare si
celelalte comorbiditati (de exemplu, insuficienta cardiaca, polinevrita,
malnutritia).
*** Activitate
profesionala permisa:
-
solicitare energetica profesionala redusa;
- pozitie sezanda;
- conditii favorabile de
microclimat (noxe, umiditate, curenti de aer, trepidatii etc.);
- program de munca
corespunzator (excluderea muncii in ture si a activitatilor secundare si
ocazionale).
Trebuie luate in
considerare si elemente tehnice precum:
- tipul dializei;
- in cazul hemodializei: numar de
sedinte/saptamana, durata sedintelor;
- accesibilitatea centrului de dializa.
IRC in stadiul de uremie depasita prin
transplant renal
Diagnostic functional
Aprecierea deficientei functionale si a
incapacitatii adaptative in vederea incadrarii in grade de invaliditate
posttransplant renal va tine seama de:
- gradul de restabilire a functiei
renale;
- evolutia postoperatorie;
- existenta complicatiilor si a
comorbiditatilor;
- toxicitatea
tratamentului imunosupresor.
Bolnavii
cu evolutie postoperatorie favorabila, in primele 6-12 luni dupa transplant, au
deficienta functionala accentuata, cu incapacitate adaptativa de 70-89% si
capacitate de munca pierduta in totalitate.
Daca evolutia ulterioara este buna
(grefa renala functionala care asigura mentinerea in limite normale a produsilor
de retentie azotata in ser, absenta comorbiditatilor manifeste clinic, absenta
complicatiilor terapiei imunosupresoare), bolnavul isi poate relua activitatea
in conditii corespunzatoare de munca, cu program redus - deficienta functionala
medie, incapacitate adaptativa 50-69%, capacitate de munca pejumatate
pierduta.
In cazul in care reluarea
activitatii profesionale este posibila, se va tine seama de:
- solicitarile specifice locului de
munca;
- profilul psihologic si
situatia familiala a deficientului;
-
motivatia pentru munca a deficientului.
Evolutia nefavorabila si prezenta
complicatiilor post transplant renal pot duce la pierderea capacitatii de
autoservire, cu deficiente functionale grave, incapacitate adaptiva 90-100%, cu
incadrare in gradul I de invaliditate.
Complicatiile posttransplant renal care
conduc la invaliditate totala si la pierderea capacitatii de autoservire
sunt:
- disfunctia grefei renale;
- rejetul cronic;
- complicatii infectioase;
- complicatii medicale ale bolii
vasculare arterosclerotice: infarct miocardic, accidente cerebro-vasculare; HTA
necontrolata;
- diabet zaharat
posttransplant;
- insuficienta
hepatica;
- boli maligne.
5. BOLI DE NUTRITIE
CRITERII DE DIAGNOSTIC CLINIC,
DIAGNOSTIC FUNCTIONAL SI AL
CAPACITATII DE MUNCA IN DIABETUL ZAHARAT TIP 2
Diabetul zaharat este o disfunctie
metabolica cu etiologie multipla caracterizata de hiperglicemie cronica, cu
modificarea metabolismului glucidic, lipidic si proteic care rezulta din
defectele secretiei si/sau actiunii insulinei.
Diabetul zaharat este asociat cu
aparitia afectarii organice, cauzate de complicatiile cronice ale diabetului.
Complicatiile cronice ale diabetului
zaharat care determina deficienta functionala sunt:
- nefropatia diabetica;
- retinopatia diabetica;
- polineuropatia diabetica;
- leziunile trofice ale piciorului;
- macroangiopatia, boala arteriala
coronara, boala arteriala periferica, boala vasculara cerebrala;
- osteoartropatia Charcot.
Elementele de diagnostic functional
sunt:
- echilibrul metabolic;
- prezenta (severitatea)
complicatiilor.
Criterii de diagnostic clinic, diagnostic functional si al capacitatii de munca in diabetul zaharat tip 2
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 2,
¦Fara ¦
0-19% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦echilibrat, necomplicat ¦deficienta
¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦
¦functionala¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 2, ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦echilibrat,
cu
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦complicatii
cronice ¦usoara
¦
¦
¦ ¦
¦usoare:
¦(cand sunt
¦
¦
¦ ¦
¦- retinopatie de fond
¦prezente
¦
¦
¦ ¦
¦"background";
¦cel mult
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie predominant ¦doua com-
¦
¦
¦ ¦
¦senzitiva ±
fruste ¦plicatii)
¦
¦
¦ ¦
¦deficite
motorii;
+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦- boala coronariana
¦Deficienta ¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul
III ¦
¦ischemica usoara
(conform¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦criteriilor);
¦medie
(cand¦
¦jumatate
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦sunt
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica
¦prezente
¦
¦
¦ ¦
¦periferica stadiul I ¦cel
putin
¦
¦
¦ ¦
¦Fontaine;
¦trei
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele usoare ale
¦complicatii¦
¦
¦ ¦
¦bolii vasculare
cerebrale¦
¦
¦
¦ ¦
¦(conform criteriilor)
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 2, ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦echilibrat, asociat cu
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦cel putin una dintre
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦complicatiile cronice de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severitate moderata:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
retinopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦preproliferativa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie motorie cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficit motor
predominant¦
¦
¦
¦ ¦
¦distal, cu tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sensibilitate;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica (care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala
medie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
cardiomiopatia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diabetica, diagnosticata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ecografic, cu disfunctie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sistolica moderata;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica stadiul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦II Fontaine (conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele ale bolii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vasculare cerebrale care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala
medie,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- nefropatie diabetica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦incipienta,
cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦microalbu-minurie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦persistenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(30-300 mg / 24 de ore);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- piciorul diabetic,
fara¦
¦
¦
¦ ¦
¦prabusirea
boltii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plantare, fara
ulceratii;¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 2, ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta in¦Gradul II ¦
¦echilibrat, asociat cu
¦functionala¦
¦totalitate ¦
¦
¦cel putin una dintre
¦accentuata
¦
¦
¦ ¦
¦complicatiile cronice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severe:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
retinopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proliferativa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦motorie (parapareza,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tetrapareza, cu
tulburari¦
¦
¦
¦ ¦
¦de
sensibilitate);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica (care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala accentuata,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
cardiomiopatia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diabetica cu disfunctie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sistolica
severa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- disfunctie cardiaca
¦
¦
¦
¦ ¦
¦autonoma manifestata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦prin: tahicardie fixa,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ischemie miocardica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦silentioasa, tulburari
de¦
¦
¦
¦ ¦
¦ritm,
hipotensiune
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ortostatica;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica stadiul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦III Fontaine (conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- nefropatia diabetica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦clinic
manifesta,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proteinurie clinica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(albuminurie
peste
¦
¦
¦
¦ ¦
¦300 mg/24 ore), rata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦filtrarii glomerulare
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(RFG) < 30 ml/ minut;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- piciorul diabetic cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ulcere
trofice;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele severe ale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bolii vasculare
cerebrale¦
¦
¦
¦ ¦
¦(conform criteriilor).
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 2, ¦Deficienta
¦ 90-100% ¦Capacitate ¦Gradul I ¦
¦asociat cu complicatii
¦functionala¦
¦de
¦ ¦
¦cronice
grave:
¦grava
¦
¦autoservire¦
¦
¦- boala
coronariana
¦
¦
¦pierduta
¦ ¦
¦aterosclerotica,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cardiomiopatie diabetica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cu insuficienta
cardiaca,¦
¦
¦
¦ ¦
¦disfunctie sistolica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severa (fractie
de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ejectie FE <
30%);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica stadiul IV
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Fontaine
(conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- insuficienta renala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦cronica
terminala,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proteinurie variabila,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦RFG <15 ml/
minut,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦eventual
dializa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele grave ale
bolii¦
¦
¦
¦ ¦
¦vasculare cerebrale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦(conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- dezlipire de retina cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦pierderea completa si
¦
¦
¦
¦ ¦
¦definitiva a vederii.
¦
¦
¦
¦ ¦
+----------------------------------------------------------------------------+
*ST*
Criterii de diagnostic clinic,
diagnostic functional si al capacitatii de munca in diabetul zaharat tip 1
*T*
+----------------------------------------------------------------------------+
¦Afectiunea. Forma clinica¦Deficienta
¦Incapacitatea¦Capacitatea¦Gradul de ¦
¦
¦functionala¦adaptativa ¦de munca ¦invaliditate¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 1, ¦Deficienta
¦ 20-49% ¦Pastrata ¦Nu
se ¦
¦echilibrat, necomplicat
¦functionala¦
¦ ¦incadreaza
¦
¦si diabetul
zaharat ¦usoara
¦
¦
¦Cu ¦
¦tip 2, tratat cu
insulina¦
¦
¦ ¦recomandarea¦
¦la care sunt necesare
¦
¦
¦ ¦de schimbare¦
¦doua prize de insulina
¦
¦
¦ ¦a locului de¦
¦
¦
¦
¦ ¦munca,
in ¦
¦
¦
¦
¦
¦aceeasi ¦
¦
¦
¦
¦
¦profesie ¦
¦
¦
¦
¦ ¦- fara ture,¦
¦
¦
¦
¦ ¦cu pauze de ¦
¦
¦
¦
¦ ¦masa;
se ¦
¦
¦
¦
¦ ¦contraindica¦
¦
¦
¦
¦ ¦munca
la ¦
¦
¦
¦
¦
¦inaltime, ¦
¦
¦
¦
¦ ¦langa foc,
¦
¦
¦
¦
¦ ¦cu unelte in¦
¦
¦
¦
¦ ¦miscare si
¦
¦
¦
¦
¦ ¦in
alte ¦
¦
¦
¦
¦ ¦locuri
de ¦
¦
¦
¦
¦ ¦munca
in ¦
¦
¦
¦
¦ ¦care poate
¦
¦
¦
¦
¦
¦fi ¦
¦
¦
¦
¦ ¦periclitata ¦
¦
¦
¦
¦
¦siguranta ¦
¦
¦
¦
¦ ¦proprie si a¦
¦
¦
¦
¦ ¦celorlalti. ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 1, ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦echilibrat, tratat cu
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦insulina, asociat cu ¦medie
(cand¦
¦jumatate
¦ ¦
¦complicatii cronice
¦sunt
¦
¦
¦ ¦
¦usoare:
¦prezente
¦
¦
¦ ¦
¦- retinopatie de fond
¦toate
¦
¦
¦ ¦
¦"background";
¦complica-
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie predominant
¦tiile)
¦
¦
¦ ¦
¦senzitiva ±
fruste
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficite
motorii;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ischemica usoara
(conform¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica stadiul I
¦
¦
¦
¦ ¦
¦Fontaine;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele usoare ale
¦
¦
¦
¦ ¦
¦bolii vasculare
cerebrale¦
¦
¦
¦ ¦
¦(conform criteriilor).
¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 1, ¦Deficienta
¦ 50-69% ¦Pierduta ¦Gradul III
¦
¦tratat cu
insulina,
¦functionala¦
¦cel putin
¦ ¦
¦echilibrat, asociat cu
¦medie
¦
¦jumatate
¦ ¦
¦cel putin una dintre
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatiile cronice de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severitate moderata:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
retinopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦preproliferativa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie motorie cu
¦
¦
¦
¦ ¦
¦deficit motor
predominant¦
¦
¦
¦ ¦
¦distal, cu tulburari de
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sensibilitate;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica (care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala medie
conform¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
cardiomiopatia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diabetica, diagnosticata
¦
¦
¦
¦ ¦
¦ecografic, cu disfunctie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sistolica moderata;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala
arteriala
¦
¦
¦
¦ ¦
¦periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica stadiul
¦
¦
¦
¦ ¦
¦II Fontaine (conform
¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- sechele ale bolii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦vasculare cerebrale care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala medie
conform¦
¦
¦
¦ ¦
¦criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- nefropatie diabetica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦incipienta, cu
microalbu-¦
¦
¦
¦ ¦
¦minurie persistenta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦30-300 mg / 24 de ore);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- piciorul diabetic,
fara¦
¦
¦
¦ ¦
¦prabusirea
boltii
¦
¦
¦
¦ ¦
¦plantare, fara
ulceratii.¦
¦
¦
¦ ¦
+-------------------------+-----------+-------------+-----------+------------¦
¦Diabet zaharat tip 1, ¦Deficienta
¦ 70-89% ¦Pierduta ¦Gradul
II ¦
¦tratat cu
insulina,
¦functionala¦
¦in
¦ ¦
¦echilibrat, asociat cu ¦accentuata
¦
¦totalitate ¦
¦
¦cel putin una dintre
¦
¦
¦
¦ ¦
¦complicatiile cronice
¦
¦
¦
¦ ¦
¦severe:
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
retinopatie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦proliferativa;
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- neuropatie periferica
¦
¦
¦
¦ ¦
¦motorie (parapareza,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦tetrapareza, cu
tulburari¦
¦
¦
¦ ¦
¦de
sensibilitate);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦- boala coronariana
¦
¦
¦
¦ ¦
¦aterosclerotica (care
¦
¦
¦
¦ ¦
¦determina deficienta
¦
¦
¦
¦ ¦
¦functionala accentuata,
¦
¦
¦
¦ ¦
¦conform criteriilor);
¦
¦
¦
¦ ¦
¦-
cardiomiopatia
¦
¦
¦
¦ ¦
¦diabetica cu disfunctie
¦
¦
¦
¦ ¦
¦sistolica
severa;
¦
¦
¦
¦